O aventura a imaginatiei – incursiune in Bucurestiul cultural
Articol








Nu mai priviti Bucurestiul ca pe un oras babilonic, asa cum il vad cel mai adesea turistii si chiar bucurestenii. Poate ca strainii care ajung in Capitala au ramas singurii care descopera in Bucuresti si altceva decit arata peisajul cotidian si deficientele urbanistice Va invitam la o incursiune in oras, dati la o parte molozul si prejudecatile si priviti–l cu ochi proaspeti si afectiune Acest loc spune multe povesti.



Prin biserici, muzee, palate si alte edificii, Bucurestiul ne ofera o alta fata Numarul reperelor culturale este impresionant, dar un periplu nu trebuie sa rateze citeva puncte esentiale. Bucurestiul este o Romanie in mic, reunind locuri si cladiri care povestesc despre oras si tara mai bine ca o carte de istorie. Povestea incepe de la cultura populara, trece prin Evul Mediu romanesc, strabate rapid epoca fanariota, pentru a se relaxa in ambianta Micului Paris.



Bucurestiul spiritual



Cel mai mare oras din Romania este si orasul cu cele mai multe biserici.

Biserica numita Curtea Veche vine din secolul al XVI–lea, este cea mai veche dintre acestea, fiind o ctitorie a lui Mircea Ciobanul. Amplasata in apropierea Pietei Unirii, este inconjurata de Hanul lui Manuc si de Palatul Voievodal. Va invitam sa nu ratati complexitatea bizantina a acestei Westminster Abbey romanesti in miniatura, loc unde, timp de doua secole, au fost incoronati domnitorii Tarii Romanesti de la jumatatea secolului al XVI–lea pina la 1848.

Mergind prin Bucurestiul vechi, printre strazile labirintice, se gaseste ascunsa Biserica Stavropoleos, o marca a perioadei fanariote, fiind ridicata in 1724 de catre arhimandritul grec Ioanichie. O bijuterie de arta ortodoxa, Stavropoleos, aflata pe strada cu acelasi nume, este o lectie pe care crestinismul rasaritean o da maretiei catedralelor gotice. Interiorul este intunecos si mic, dar lumina candelabrelor va va descoperi incinta, unde veti avea o surpriza. Desi partial restaurata, pictura a fost afectata, iar de pe peretii naosului va "privesc" sfinti... fara chip, caci fetele acestora au fost sterse de timp.

Ajungind pe Calea Victoriei, la Biserica Kretzulescu, aminti–ti–va ca aceasta constituie un miracol si o victorie. Desi putea sa aiba soarta atitor locase de cult, acest monument de arhitectura de la sfirsitul perioadei brincovenesti a supravietuit. In continuarea ctitoriilor tatalui sau, Safta Brincoveanu si sotul ei, mare–le logofat Iordache Kretzulescu, au ridicat biserica in perioada 1720 –1722. Aici se afla in acea vreme bariera de nord a orasului, asa incit biserica avea anexat si un han. Numai pictura din pridvor este cea originala, cea din interior ii apartine lui Gheorghe Tattarescu.

O alta fiica a lui Brincoveanu, Domnita Balasa, care a asistat la decapitarea tatalui, in Constantinopol, a ridicat, in memoria familiei ucise, o ctitorie. Ascunsa in prezent de ochii oamenilor, intre blocurile optzeciste, intre Piata Unirii si Piata Natiunilor Unite, biserica de astazi este total diferita de cea din 1744. Este, de fapt, a patra construita pe acest loc, finalizata in 1885, in timpul domniei Regelui Carol I. Remarcabile sint pictura interioara in stil neorenascentist, opera a doi pictori vienezi, si mormintele Domnitei Balasa si al Domnitei Zoe Brincoveanu, sotia domnitorului Gheorghe Bibescu. Inainte de a iesi din curtea plina de verdeata, din partea dreapta va va privi chiar Domnita Balasa, redata in piatra de catre sculptorul Karl Storck.

Parcursul spiritual prin Bucuresti nu poate sa se incheie fara o recomandare speciala. Exista chiar o minastire in inima orasului, Darvari, aproape de Piata Romana. Aproape ascunsa, aceasta adaposteste monahi din anul 1834, cind a fost inaltata de catre Mihail Darvari. Staretul Simeon devenise in anii 50 un personaj mistic, de mare atractie, fiind vizitat de personalitatile culturale ale epocii.



Bucurestiul medieval



De la arhitectura bisericeasca, trecem la cea laica, pentru ca Bucurestii au fost una dintre resedintele domnesti medievale. Dar ce a mai ramas din acest univers? Aflat in apropiere de Piata Unirii, fostul complex domnesc este o provocare pentru imaginatie. Din prima curte domneasca, ridicata initial de Mircea cel Batrin la sfirsitul secolului al XIV–lea si inceputul secolului

al XV–lea, au mai ramas privirii noastre doar ziduri de suprafata, galerii subterane si citeva bucati din coloanele si ornamentele de piatra. Epoca de glorie a dezvoltarii sale a insemnat si succedarea rapida si tumultuoasa a domniilor, inclusiv a lui Vlad Tepes, nu de putine ori palatul fiind scena unor comploturi si atacuri. Incendiul din 1718 a mistuit Palatul Voievodal, casele de receptie, cancelariile domnesti, grajdurile si gradinile, transformind in cenusa epoci intregi de istorie medievala. Situl arheologic degaja insa aceeasi emotie ca si zecile de ruine de sub cerul Romei, unde istoria a fost insa mai blinda cu monumentele medievale decit aici, la portile Orientului.

Hanul lui Manuc si Biserica Curtea Veche au fost mai norocoase. Cele doua constructii completeaza triunghiul care face trecerea dinspre epoca domnitorilor romani spre cea fanariota. Hanul din inima Bucurestilor a fost construit de armeanul Emanuel (Manuc) Mirzaian, care il finalizeaza in anul 1806. Trecind succesiv in posesia mai multor proprietari, in anul 1862 stabilimentul ajunge sa primeasca numele de "Marele Hotel Dacia" si se deschide pentru petrecerile lumii bune a Capitalei, pentru evenimente mondene si culturale, iluzionism si baluri mascate.

Nationalizat in perioada comunista, singurul caravanserai din sud–estul Europei s–a intors anul trecut la printul Serban–Constantin Cantacuzino, mostenitorul ultimilor proprietari. Daca ajungeti la han, veti descoperi ca acesta este inchis in prezent pentru o renovare generala, care va dura pina anul viitor.



Bucurestiul artei



"Muzica, inainte de toate", este motto–ul neoficial al Ateneului Roman. Edificiul de pe Calea Victoriei a fost inceput in 1886, o parte dintre fonduri fiind adunate prin subscriptie publica. Pina la construirea Casei Poporului, Ateneul a fost cel mai adesea folosit ca prim simbol al Bucurestiului. De numele sau se leaga Filarmonica "George Enescu" si festivalul cu acelasi nume. Dincolo de coloanele de la intrare va privesc cinci mari domnitori, ultimii doi fiind Vasile Lupu si Matei Basarab, care, desi in istorie nu s–au inteles asa de bine, pe frontispiciul Ateneului sint alaturati. Intre anii 1919 si 1920 cladirea a fost folosita ca sediu al Camerei Deputatilor, iar in 1947 aici s–a tinut un congres al PCR. In interior, sala de concerte are 794 de locuri, iar cupola este decorata cu 25 de scene din istoria Romaniei.

In nord–vestul orasului, pe Bulevardul Kogalniceanu, se afla Opera Nationala Romana, cel mai mare teatru liric din tara. Capodopera a arhitectului Octav Doicescu, din 1953, cladirea este foarte spatioasa, sala de 1200 de locuri avind forma de potcoava. Amatorii de istorie vor fi incintati de expozitia documentara amenajata la primul etaj.

Pe aceeasi axa cu Opera se afla si noul Teatru National "I. L. Caragiale", din Piata Universitatii. Nou, pentru ca acesta inlocuieste vechiul teatru, construit in anul 1852 pe Calea Victoriei si bombardat in 1944. Actuala cladire a fost inaugurata, in versiunea ei originala, in 1973, dar modificata in 1984. Imobilul conceput de Horia Maicu a fost remarcabil la vremea lui, dar gusturile lui Nicolae Ceausescu au fost de rau augur, pentru ca interventiile facute sub comanda sa au uritit cladirea. Actorii teatrului joaca, in prezent, in patru sali: Sala Mare (1.155 de locuri), Sala Amfiteatru, Sala Atelier si Sala Studio 99.

Aflat in aceeasi zona cu vechiul Teatru National, Palatul Cercului Militar National, care dateaza din 1914, a scapat nevatamat din razboi. Putini isi mai pot imagina astazi ca pe locul unde se inalta monumentala cladire a fost o mlastina. Particularitatea acestei cladiri militare aparate de vulturi, in care se desfasoara manifestari militare, dar si culturale si mondene, este faptul ca fiecare dintre cele cinci sali arata diferit.



Orasul muzeelor



Bucurestiul are aproape 20 de muzee, fara a numara si casele memoriale.

Desi va aflati intr–o regiune urbana, nu trebuie sa va mire faptul ca aici se afla cele mai mari spatii dedicate culturii rurale, amplasate amindoua in nordul orasului. Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti", inaugurat in 1936, pe o suprafata de 30 de hectare, are un patrimoniu de 70 de gospodarii, cu ustensilele traditionale si constructii specifice din toate provinciile tarii. Bucurestiul a fost pina la urma construit pe structura unui sat. Muzeul va ajuta sa intelegeti de ce. El nu ar fi insa complet fara Muzeul Taranului Roman. Institutia din Piata Victoriei va invita sa ii treceti pragul, dincolo de care "incepe timpul", pentru a vedea un patrimoniu "mereu actual din 1906", asa cum spune propriul motto. Cele 100.000 de obiecte, dar si festivalurile de film, tirgurile si atelierele practice fac din "Muzeul European al Anului 1996" o atractie maxima si un loc care a stiut sa se reinventeze.

Muzeul National de Arta de pe Calea Victoriei se afla in monumentala cladire a fostului Palat Regal si contine o colectie extinsa de tablouri si sculpturi romanesti si europene. Nu ratati imensa colectie de arta religioasa, unde veti vedea si fresce salvate din Minastirea Vacaresti, galeria Brancusi si "Anotimpurile" de Peter Bruegel. Exponatele de aici sint egalate numai de cele din Muzeul National de Istorie aflat in apropiere si care prezinta in luna aceasta o expozitie dedicata Revolutiei de la 1848. O replica partiala a Columnei lui Traian, coroanele regilor Romaniei sau cadourile primite de Nicolae Ceausescu sint doar citeva atractii.

Puteti incheia periplul cultural prin Bucuresti cu o vizita la cochetul Palat Sutu, construit intre anii 1833 si 1835, de arhitecti vienezi in stil neogotic. Fosta resedinta a marelui postelnic Grigore Sutu este acum Muzeu de Istorie si Arta a Municipiului Bucuresti si prezinta, in cele 14 sali, marturii ale evolutiei in timp a Capitalei.

Aici veti vedea originalul facsimilului lui Vlad Tepes, in care se atesta existenta Bucurestiului, dar si Proclamatia de la Pades a lui Tudor Vladimirescu.

Pentru a gusta din plin farmecul Bucurestiului cultural, aveti nevoie de timp. Sau de perseverenta in a reveni. Timpul acordat Bucurestiului cultural este insa un cistig pentru spirit, deoarece veti simti ceea ce nu toti vizitatorii reusesc bucuria de a descoperi un oras viu si de un farmec surprinzator.



Adrese



Biserica Curtea Veche

Str. Sepcari nr. 22 bis

Statie de metrou Unirii



Biserica Stavropoleos

Str. Stavropoleos nr. 4

Statie de metrou Unirii



Biserica Kretzulescu

Calea Victoriei nr. 47

Statie de metrou Universitate



Biserica Domnita Balasa

Str. Apostoli Petru si Pavel nr. 60

Statie de metrou Unirii



Minastirea Darvari

Str. Schitul Darvari

nr. 3

Statie de metrou

Piata Romana



Hanul lui Manuc

Str. Franceza nr. 62

Statie de metrou Unirii



Curtea Veche

Str. Franceza nr. 25–31

Tel.: 021.314.03.75

Statie de metrou Unirii



Ateneul Roman

Str. Franklin nr. 1

Tel.: 021.315.68.75

Site: www.filarmonica–

enescu.ro

Statie de metrou

Piata Romana



Opera Nationala

din Bucuresti

Bd. Mihail Kogalniceanu 70–72

Tel.: 021.314.69.80

www.operanb.ro

Statie de metrou Eroilor



Teatrul National

din Bucuresti

Bd. Nicolae Balcesu nr. 2

Telefon:

(+40) 213.14. 71.71

www.tnb.ro

Statie de metrou Universitate



Cercul Militar National

Bd. Regina Elisabeta

nr. 21

Tel.: 021.313.86.80/136

Statie de metrou Universitate



Muzeul Satului

Soseaua Kiseleff

nr. 28–30

Tel.: 021.317.91.03/06

www.muzeul

satului.ro

Statie de metrou Aviatorilor



Muzeul Taranului Roman

Soseaua Kiseleff nr. 3

Telefon: 021.317.96.60

www.muzeultaranului–roman.ro

Statie de metrou Victoriei



Muzeul National

de Arta

Calea Victoriei 49–53

Tel.: 021.314.81.19

www.mnar.arts.ro

Statie de metrou Universitate



Muzeul de Istorie

a Romaniei

Calea Victoriei nr. 12

Tel.: 021.315.82.07

www.mnir.ro

Statie de metrou Universitate



Muzeul de Istorie a Municipiului Bucuresti

Bd. Bratianu nr. 2

Tel. 021.315.68.58

http://museum.ici.ro

Statie de metrou Universitate





Text & foto: Roxana Mazilu / Madalin Focsa
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona