Bucurestiul administrativ
Articol




Exista si astazi destule voci care se mira cum de a fost ales Bucurestiul capitala a Romaniei. A fost o vreme in care existau trei centre politice abia incropite administrativ, departe de edificiile si de monumentalismul altor orase europene. Modernizarea de acum o suta de ani avea sa dea insa o alta statura capitalei Romaniei, multe dintre institutiile create devenind repere simbolice si arhitecturale.



Ca orice roman pasionat de politica, atunci cind am venit in Bucuresti m–a atras ideea de a vedea unde au sediul Presedintia, Guvernul si de a vedea, desigur, celebra, mult laudata, dar si hulita Casa a Poporului, devenita intre timp casa alesilor poporului, adica Parlamentul. Aceeasi curiozitate m–a atras si catre Piata Revolutiei, unde se afla fostul Comitet Central, loc simbolic pentru inceputul Revolutiei din 1989, sau Banca Nationala a Romaniei si centrul administrativ al Bisericii, Patriarhia.

Daca sinteti doar in trecere prin Bucuresti sau chiar aveti timp de vizite – unele dintre institutii, cum este Casa Poporului, si partea muzeala a Cotroceniului chiar pot fi vizitate–, este util sa stiti citeva lucruri, poate inedite, despre aceste edificii.



Palatul Parlamentului – de la perplexitate la utilitate

Daca nu suferiti de agorafobie, Casa Poporului vi se va parea impresionanta. Dar chiar si cu teama de spatiile deschise, imensa cladire este un obiectiv care nu trebuie ratat. Opera deopotriva admirata si contestata, dar si neterminata, a ultimilor ani de comunism, cladirea s–a construit pe fostul Deal al Spirii, pe locul unui cartier plin de verdeata al orasului. Colina pe care se inalta acum este artificiala si are rolul de a propulsa cladirea la o inaltime de la care sa domine orasul.

Ceea ce nu au reusit nici regii, si, cu atit mai putin, personalitati ale secolelor trecute, a reusit Ceausescu, crearea unei cladiri atit de mari, incit sa stearga trecutul de oras–sat al Bucurestiului, in care nici cladirile autoritatilor nu dainuiau mai mult de citiva ani.

Cunoasteti cu siguranta datele care au propulsat–o pe locul doi intre cladirile gigant ale lumii: o inaltime de 84 m, 12 etaje, o suprafata de 330.000 de metri patrati, iar cea mai mare incapere se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2.200 metri patrati, aici aflindu–se cel mai mare candelabru din palat, cu o greutate de trei tone si 7.000 de becuri. In aceasta piramida taiata s–a dorit sa fie resedinta Presedintiei, a Comitetului Central al Partidului Comunist si a unor ministere. In anul 1989 erau terminate numai citeva incaperi si exteriorul, lucrarile continuind pina in 1997, cind devine Palatul Parlamentului, unde se afla sediile Camerei Deputatilor si Senatului. Mai putin cunoscut este faptul ca 300 de arhitecti au lucrat la planurile Casei Poporului, iar cuplul prezidential s–a razgindit de zeci de ori in ceea ce priveste arhitectura acesteia, gindind in prima faza si un buncar antinuclear. Constructia a presupus si translatarea unei biserici, Radu Voda, in anul 1985.

Desi costisitoare la intretinere, cladirea s–a dovedit utila, pe linga sedintele Parlamentului, aici avind loc reuniunea NATO din anul acesta, Congresul Francofoniei in 2006, numeroase conferinte si intilniri politice, fiind filmate aici chiar unele productii cinematografice. Regizorul Costa Gavras a folosit locatia pentru a turna filmul Amen, deoarece in Vatican nu se poate filma.



Vizitarea Palatului Parlamentului este deschisa publicului tot timpul anului. Tururile ghidate sint organizate in fiecare zi de catre Centrul International de Conferinte, intre orele 10 si 16. Pentru tinerii intre 10 si 25 de ani sint organizate gratuit vizite educative la Camera Deputatilor, in care pot vedea cum functioneaza aceasta institutie.

Grupuri organizate pot vizita Palatul zilnic, intre 10.00 si 16.00, la un tarif de 5 lei noi/ persoana, pentru turisti romani, si 25 lei noi, pentru turisti straini.



Adresa: Strada Izvor nr. 3

Telefon: 021.402.14.28

Statii de metrou: Izvor si Unirii



Palatul Victoria a devenit monument istoric

Palatul Parlamentului este amplasat in apropiere de zona Unirii, intens modificata de arhitectura comunista. De cealalta parte a orasului, in zona istorica a Pietei Victoriei, se afla insa sediul altei puteri in stat, cea executiva. Este vorba de Palatul Victoria, sediul Guvernului Romaniei, opera profesorului Duiliu Marcu, inceput in 1937 si terminat in 1944, dar refacut dupa razboi. Cladirea a fost initial construita pentru Ministerul de Externe, unde a si functionat in perioada comunista in paralel cu Consiliul de Ministri, vechea denumire a guvernului. In 1990 insa, a devenit sediul primului guvern al Romaniei postcomuniste si de patru ani figureaza pe lista monumentelor istorice.



Palatul Victoria nu are un program de vizitare curenta, dar aici se organizeaza periodic zilele portilor deschise.



Adresa: Piata Victoriei nr. 1

Telefon: 021.314.34.00

www.guv.ro

Statie de metrou: Victoriei



Cotroceniul – palat regal,

al pionierilor, presedintie



In totala opozitie cu sobrietatea cladirii guvernului si a parlamentului, sediul presedintiei este un palat cochet, clasic, in mijlocul unui parc aflat pe Dealul Cotroceniului.



Initial, aici a fost doar Minastirea Cotroceni, construita in 1679 de Serban Cantacuzino, continuata de Brincoveanu, pentru ca in 1862 Alexandru Ioan Cuza sa utilizeze minastirea ca resedinta domneasca de vara. Carol I al Romaniei este cel care s–a decis sa construiasca in incinta minastirii un palat, pentru mostenitorii coroanei si ca resedinta oficiala in Bucuresti. Constructia a inceput in anul 1888. Mai tirziu, arhitectul roman Grigore Cerchez a reconceput aripa nordica in stil national romantic, cu doua foisoare, dintre care unul este replica faimosului foisor de la Minastirea Hurez.

Ironia face ca intre 1949 si 1976 Cotroceniul sa fie folosit ca Palat al Pionierilor, pina cind a fost avariat de cutremur, stind zece ani in restaurari. Dupa Revolutie, devine resedinta oficiala a presedintelui Romaniei. Ansamblul Cotroceni este un caz unic in Bucuresti in ceea ce priveste multitudinea partilor sale componente, variate din punctul de vedere al functionalitatii, de–a lungul timpului ansamblul integrind constructii cu caracter laic, militar, bisericesc, feroviar, monumente funerare, o intinsa gradina, cimpul de exercitii si solemnitati militare.



Cu anumite ocazii, "zile ale portilor deschise", palatul poate fi vizitat de catre public, de obicei in ocazii speciale stabilite de presedinte. In mod curent insa, se viziteaza numai Muzeul National Cotroceni, doar o parte a acestui vast complex, care va invita le o plimbare prin interioare din perioada cantacuzina pina la cea regala.

Taxa de intrare pentru vizitatori romani este de 12 lei/persoana, iar pentru elevi, clasele V–XII, studenti, pensionari, 6 lei/persoana.



Adresa: Bulevardul Geniului nr. 1

Tel.: 021.317.31.07

www.muzeulcotroceni.ro

www.presidency.ro

Statie de metrou: Eroilor



Inima ortodoxiei

Bucurestiul nu este doar centrul administrativ, ci si spiritual al Romaniei. Biserica Ortodoxa are mici "soldatei" administrativi in teritoriu, dar toti acestia privesc tot spre Dealul Mitropoliei din Bucuresti. Urcind pe dealul care duce spre ansamblul BOR, veti vedea un palat, o biserica mare in centru si un grup de cladiri anexe. Istoria locului ne poate lamuri asupra acestui complex. Cladirea denumita astazi Palatul Patriarhiei a fost construita la inceputul secolului al XX–lea, pe locul fostei sali a Adunarii Deputatilor, fiind prima lucrare din beton armat din tara. Dupa decembrie 1989, cind Camera Deputatilor si–a mutat sediul in alta cladire, acest imobil a revenit la Patriarhia Romana. In prezent, aici au loc intilniri oficiale si lucrarile Sfintului Sinod. Biserica Patriarhiei este si o necropola pentru patriarhii Romaniei, dar si locas pentru moastele patronului spiritual al Bucurestiului, Sfintul Dimitrie. Aici se afla si resedinta patriarhala.

Biserica poate fi vizitata in permanenta, iar la marile sarbatori locul se umple de oameni.

Adresa: Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25

Tel.: 021.406.71.67

www.patriarhia.ro

Statie de metrou: Unirii



Un palat bancar

O alta atractie administrativa, ascunsa de ochii trecatorilor tocmai pe strada Lipscani, este Sediul Bancii Nationale a Romaniei, unul dintre cele mai impunatoare si mai vaste edificii bancare din tara, protejat ca monument istoric si de arta. Cladirea s–a ridicat tot pe locul unui fost han si a fost finalizata in 1890 in stil eclectic de sfirsit de secol XIX. Sobrietatea exterioara nu ne face sa banuim eleganta interioara, Sala de Consiliu, de exemplu, fiind impodobita cu motive florale si geometrice si dotata cu mobilier in stil Ludovic al XIV–lea, cu scaune in piele de Cordoba, candelabre masive din bronz si draperii de brocart rosu–purpura cu broderii in fir de aur si patru picturi monumentale pe pereti. In anii celui de–al Doilea Razboi Mondial s–a realizat si noua aripa a Bancii Nationale, lucrarile de constructie fiind executate in perioada 1940–1942. Cu adevarat monumentala, cladirea cu trepte de granit, imense coloane corintice si holuri largi placate cu marmura alba nu poate fi admirata decit la exterior.



Adresa: Str. Lipscani nr. 25

Statie de metrou: Universitate



Un Luvru in miniatura

Trecatorii prin Piata Universitati ignora de multe ori o cladire aflata pe partea opusa a Teatrului National. Multi nici nu stiu pe linga ce trec, dar pentru un cunoscator, chiar de la distanta, aceasta constructie pare sa le spuna ceva. Ceea ce atrage atentia la sediul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale este aspectul sau cochet, de cladire frantuzeasca, avind doua aripi care ii dau forma de "U", asemenea Luvrului. Cladirea este din 1896 sediul acestui minister, intrarea fiind decorata cu sculpturi alegorice.



Text & foto: Roxana Mazilu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona