Drumetii in jurul Vidrarului
Articol






In anul 1966 a fost desavirsita una dintre cele mai mari lucrari hidroenergetice din tara si din Europa: barajul de la intrarea in cheile Argesului, amplasat intre stincile muntilor Frunti si Albinei si hidrocentrala subterana de pe Arges. Zidul sau de beton armat seamana cu o cetate care nu va fi niciodata infrinta de puhoaiele venite din munti, puhoaie care au fost puse in slujba omului.



Daca vrem sa admiram sau doar sa trecem muntii Fagaras fara sa depunem efort, avem o singura varianta: soseaua transfagaraseana (DN 7C). Aceasta constituie calea cea mai buna de traversare a muntilor Fagarasului cu autoturismul. Dinspre nord ea se desprinde din DN1 intre localitatile Scorei si Arpasu de Jos, trece prin Cirtisoara, sat in care se afla o biserica monument si casa memoriala Badea Cirtan – taran roman autodidact ce a luptat pentru independenta romanilor din Transilvania, distribuind carti romanesti, aduse clandestin din Romania, la sate. A calatorit pe jos pina la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian si alte marturii despre originea latina a poporului roman. In 1877 s–a inrolat voluntar in razboiul de independenta al Romaniei. Din Cirtisoara soseaua intra in masiv catre sectorul Bilea prin punctul "Glajerie". Distanta DN 1 cabana Bilea–Lac este de 35 km. Dinspre sud soseaua patrunde in munti prin Cheile Argesului, trece pe coronamentul Barajului Vidraru, ocoleste lacul cu acelasi nume pe la est si continua pe Valea Caprei pina la creasta principala; trece pe clina transilvana, la Bilea–Lac, printr–un tunel. Distanta pina aici din Curtea de Arges este de 79 km. Mentionam ca acest drum nu este practicabil decit jumatate de an, in perioada rece el fiind inzapezit. Cel mai bine este sa va informati despre starea drumului inainte sa porniti spre acest loc.



Apele versantului sudic al muntilor Fagarasului se aduna in numai patru riuri puternice, care razbesc pina la sud in dealuri: Argesul propriu–zis, Vilsanul, Riul Doamnei si Dimbovita. Ultimele trei se varsa in Arges: Vilsanul, intre Curtea de Arges si Pitesti, Riul Doamnei, chiar la marginea nordica a Pitestiului, iar Dimbovita, la sud de Bucuresti, aproape de varsarea Argesului in Dunare.

Bazinul fagarasean al Argesului

Pina in anul 1966, Argesul se forma la confluenta vailor Capra si Buda, aflata la extremitatea sudica a muntelui Steviuta, la aproximativ 2 km sud de cabana Cumpana. Din 1967, punctul de confluenta respectiv a disparut sub apele noului lac de acumulare. Acesta se suprapune acum intregului curs fagarasean al Argesului vechi. Astazi vorbim de Arges numai la sud de baraj, pe cheile sapate in coastele muntilor Fruntii si Albinei. Ca atare, nu mai putem vorbi de un Arges in munti, ci numai de un bazin de obirsie, care este de fapt bazinul lacului Vidraru.

De sub culmea principala a muntelui vin in lac doua mari riuri: Capra si Buda. Capra aduna apele dintre Lespezi (Caltun) si Arpasul Mic, iar Buda pe cele dintre Arpasul Mare si Vistea–Moldoveanu.

Apele celei mai mari parti a versantului sudic al muntilor Fagarasului s–au adunat in spatele unui baraj in arc, inalt de 166 de metri si lung de 307 metri, la coronament, alcatuind acest lac adinc de mai bine de 100 de metri si lung de 8–9 km, avind un volum de 465 de milioane de metri cubi. Apele lacului, conduse printr–o aductiune de 2.188 metri sapata in gnaisul Coziei, cu un debit de 92 mc/s, coboara printr–un put vertical la centrala subterana situata la 104 metri adincime.

Pentru a asigura volumul de apa prevazut pentru lac, au fost construite baraje, lacuri de acumulare, captari si conducte de aductiune dinspre zece riuri vecine Argesului: Topologul, Vilsanul, Cernatul, Riul Doamnei, Limpedea, Valea lui Stan, Valea Bradului, Draghina, Dobrogeanul si Baciul.



Relieful montan

Daca turistul care urca sau coboara pe partea nordica a masivului din creasta principala a Fagarasului termina traseul din creasta pina la baza in numai sapte–opt ore, drumetul care se incumeta sa incerce si versantul sudic al muntelui ramine inmarmurat de imensitatea tinutului muntos dinspre Arges. Cit vezi cu ochii, numai munti. Pentru a cobori la aceeasi altitudine ca in Tara Oltului ar trebui sa strabati o distanta de patru–cinci ori mai mare, pe clina sudica. Culmile secundare coboara mai domol, treptele sint mai largi, mai bine pastrate, uneori adevarate poduri cu pasuni intinse, cum ar fi la Podeanu, la Florea sau la Marginea. Iar partile lor inferioare sint acoperite cu paduri imense de conifere si de fag.

In coborire, undeva in etajul padurilor de fag, pe o linie imaginara ce ar trece pe la nord de Boisoara, Iaroslavele, Valea cu Pesti si Gura Dobroneagului, vaile se largesc considerabil, pantele devin mai domoale, iar culmile coboara lin pina la 1.300–1.200 de metri. Deodata insa relieful se ridica brusc prin horstul Coziei, al Fruntilor si Ghitului, pina pe la 1.600 de metri, munti in care Topologul, Argesul si Vilsanul si–au croit drum spre vale formind chei adinci, de o frumusete rara. De–a lungul cheilor, la inceputuri, primele care si–au croit carari au fost salbaticiunile, urmate indeaproape de vinatori si pastori care au batatorit potecile si le–au largit pentru a deveni drumuri, iar de curind, pe valea Argesului, s–a asfaltat soseaua ce trece muntii in Tara Oltului.



Obiective turistice

Maretia muntilor atrage turistii de pretutindeni. Apele care au sapat adinc in stinci au deschis chei salbatice, cu un farmec aparte. Sint citeva trasee care pornesc din jurul lacului spre intinsele culmi sudice care urca domol spre masiva creasta principala a Fagarasului. Pentru a incepe si a termina un astfel de traseu, sint necesare multe ore, poate chiar doua zile. In general, aceste trasee sint lipsite de dificultati mari, dar necesita multa rezistenta si, bineinteles, o harta a zonei.



Valea lui Stan Mai jos cu un kilometru de baraj, dupa ce trecem de cele trei pasaje subterane, pe dreapta drumului cum coborim de la baraj spre Curtea de Arges, se afla un mic dig pe o vale ingusta. Aici incepe Valea lui Stan, traseu turistic nemarcat, dar de o frumusete rara, ce parcurge un mic canion cu numeroase cascade si saritori de apa. De curind reamenajat de un club turistic din Capitala, traseul poate fi efectuat, dar numai cu un ghid experimentat, deoarece pe parcursul lui pot aparea diverse obstacole si portiuni de catarare libera peste saritori. Este recomandat sa avem la noi si o cordelina de 20 metri. In maximum doua ore se poate ajunge la partea superioara a cheilor, trecind peste poduri mobile, scari de metal, praguri de stinca, iar la un moment dat pe o scara metalica suspendata intre peretii canionului intre 5 si 10 metri deasupra apei. Iesirea din canion se face prin padurea din dreapta, dupa un cot al riului de 90 de grade spre stinga. Locul este marcat cu un mic adapost acoperit cu folie de plastic si o firava captare de apa. Trecem peste acest baraj micut si ne continuam drumul pe poteca bine batatorita, care in scurt timp incepe sa urce coasta muntelui. Imediat iesim la un drum forestier, care ne conduce la un altul asemenea, aflat intre barajul Vidraru si cabana Cumpana, mai exact la 2 km in amonte de baraj. Locul de intilnire a celor doua drumuri este marcat cu o troita.

Cetatea Poienari este mentionata dupa 1400 in documentele tarii si a fost de multe ori refacuta si marita. Acum nu mai stau marturie decit ruinele ei, la care se mai adauga podete si scari metalice construite pentru a usura accesul turistilor, dar care strica mult aspectui ei medieval. Ciudat este faptul ca pe aici nu trecea nici o ruta comerciala, doar un drum de oieri, iar cetatea a fost puternic fortificata, pentru apararea impotriva turcilor. Totusi, istoricii au parerile impartite in privinta scopului acestei cetati, deoarece amplasarea acesteia nu pare a fi adaptata unei strategii adecvate scopului mentionat mai sus.

Mai exista ipoteze care sustin ca aici se afla vistieria sau ca ar fi fost loc de retragere, dar izolarea ei o facea vulnerabila. Cu toate ca nu se stie exact care a fost rolul ei in perioada medievala a tarii, acum constituie un punct turistic atractiv pentru cei pasionati de vestigii si istorie. Cetatea este localizata la aproximativ 3 km mai jos de baraj, spre Curtea de Arges.



Cabanele din jurul lacului



Frumusetea si ineditul peisajului au stirnit interesul amatorilor de drumetii pentru acesti munti. Distantele scurte dinspre depresiunea Fagarasului au determinat dezvoltarea turismului cu precadere pe versantul nordic, unde s–au construit majoritatea cabanelor turistice. Dupa construirea transfagaraseanului si a lacului de acumulare de la Vidraru, s–a schimbat complet peisajul, s–a dezvoltat mult si reteaua de cabane de pe versantul sudic. Se poate considera ca, sub aspectul traficului turistic intens si al densitatii cabanelor, muntii Fagaras ocupa unul dintre locurile de frunte in ierarhia tinuturilor muntoase din Romania.



Popasul Casa Argeseana. Situat la 300 m de Barajul Vidraru si 30 km de Curtea de Arges, acesta este punctul de plecare spre cabanele Cumpana si Valea cu Pesti, aici gasindu–se debarcaderul unde acosteaza vaporul (100 locuri) si salupa (12 locuri), care sint in proprietatea societatii. Aici se poate lua masa, dar nu sint locuri de cazare.

Cabana Cumpana se afla pe malul vestic al lacului, la 45 de km de Curtea de Arges si 15 km de baraj, in depresiunea Cumpana, la 840 m altitudine. Aici se poate ajunge cu vaporasul sau salupa, ori pe drumul forestier care ocoleste lacul pe partea vestica. Acest drum este intr–o stare foarte proasta. Cabana dispune de 88 de locuri de cazare in camere de 2, 3 sau 5 paturi, avind bar si restaurant. In afara de acestea, cabana mai are 26 de casute de lemn si loc pentru camping si rulote. Posibilitati de agrement: biliard, pescuit, discoteca, echitatie, teren de sport, piscina plutitoare pe lacul Vidraru, schi fond, sanius si plimbari cu sania. Tarifele sint intre 175 lei/noapte un apartament si 115 lei/noapte camera dubla, iar o casuta costa 43 lei/noapte. In acest tarif, mai putin pentru casute, este inclus si micul dejun.



Cabana Valea cu Pesti este situata pe malul estic al Lacului Vidraru, la 870 m altitudine, pe transfagarasean, la o distanta de 39 km de Curtea de Arges. Ca dotari si facilitati, cabana are 49 de locuri in camere de 2 si 3 paturi si un apartament cu 2 locuri. De asemenea, aici exista bar si restaurant.



Cabana Capra, renovata in 2006, dispune de 26 de locuri duble, cu grup sanitar propriu, televiziune prin satelit, salon restaurant si o sala de conferinte. De aici se poate pleca in excursii organizate la barajul Vidraru, Cetatea Poienari, Bilea–Lac sau in drumetii montane pe traseele din apropiere. Iarna se pot practica schiul, saniusul sau alpinismul. Tariful este intre 150 si 200 de lei camera dubla pe noapte, fiind inclus si micul dejun.



Daca aceste obiective turistice nu va satisfac pe deplin si in continuare va intrebati daca merita efortul de a ajunge pina aici, strabatind o zona foarte frumoasa prin cheile Argesului, pe linga cele prezentate mai sus, in drumul vostru puteti vizita si renumite biserici, minastiri si monumente istorice, precum Minastirea Curtea de Arges ctitorita de Neagoe Basarab, Curtea si Biserica Domneasca ridicate in secolul al XIV–lea, bisericile Sin Nicoara datind din secolul

al XIV–lea, cea Episcopala construita in secolul al XVI–lea, si biserica Olari apartinind secolului

al XVI–lea. Toate se afla in Curtea de Arges.

Potentialul turistic al acestei zone este si va ramine enorm. Muntele ofera trasee montane, de alpinism si alte asemenea activitati turistico–sportive. Pentru cei mai curajosi, o rampa de lansare pentru bungee–jumping sta la dispozitia doritorilor pe marginea sudica a barajului Vidraru. Aici se pot realiza cele mai mari salturi de la noi din tara. Numarul de telefon la care puteti afla mai multe detalii este 0726.229.337, costul unui salt fiind de 100 de euro. Lacul ofera plimbari prin frumosul peisaj, un deliciu pentru fotografi. Monumentele istorice si religioase pot fi intilnite des, si renumele lor este mare. Tot ce va ramine de facut este sa va urcati cu familia sau prietenii in masina si sa descoperiti aceasta zona frumoasa din tara noastra.



Text & foto: Catalin Munteanu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona