Invitatie pe Cheile Sohodolului
Articol





In termeni tehnici, muntii Vilcan sint o zona putin cunoscuta, pozitionata in nordul judetului Gorj si avind virfuri cu inaltimi de 1868 m (Vf. Strajii), care pe unii ii lasa indiferenti, iar pe altii ii impresioneaza. Accesul este foarte usor, pe o ramificatie a DN 67, Cheile Sohodolului fiind la aproximativ 15 km de Tirgu–Jiu.



Desprins parca dintr–un fragment al "Povestilor nemuritoare", peisajul pe care il avem in fata ochilor este greu de descris in vorbe. Pornim in calatorie fara a sti la ce sa ne asteptam, pentru ca exista prea putine informatii si este o zona insuficient explorata de turisti. Dar nu este prima data cind lasam drumul sa ne conduca.

Din localitatea Runcu, drumul incepe sa urce in munte. Destul de brusc ni se deschid in fata Cheile Sohodolului, un adevarat "canion" al Gorjului. Drumul este bun, asfaltat, putind fi usor parcurs cu masina, cu bicicleta si, de ce nu, chiar pe jos.

Daca timpul nu ne–ar fi presat atit de tare, cu siguranta am fi parcurs cei aproximativ 10 km ai Cheilor Sohodolului pe jos, printre cele doua ziduri de stinca abrupta ce marginesc drumul. E liniste si, in ultimele ceasuri ale zilei, pe chei nu este nimeni care sa tulbure imprejurimile. Doar apa repede si agitata a Sohodolului loveste cu furie bolovanii neclintiti. Soarele apune si mai lumineaza inca o data cu raze rosii stincile de peste

60 m inaltime. Peisajul iti taie rasuflarea.

Nici un indicator care sa atraga atentia sau sa explice formele sapate de vinturi ori de apele inspumate in stinca sau in calcarele cretacice. O forma ovala, de departe cea mai vizibila, este formatiunea eoliana "Inelul". Ciudata, modelata in piatra, pare o fereastra catre cerul de pe cealalta parte. Initial seamana cu o poarta, daca nu observi "Inelul" sau, dupa unii "Ochiul Dracului". Si, cumva, bucata aceea de cer pare mai albastra si mai senina vazuta prin ochiul de stinca. Sint si alte formatiuni in zona, precum "Steiul", "Cuptorul" si "Narile", veritabili magneti pentru turistii curiosi.

Desi ora este inaintata si nu se mai zareste soarele, inaintind de–a lungul cheilor, de o parte si de alta a drumului, zarim doua perechi de cataratori. Ne oprim sa facem fotografii si abia simtim vintul taios si frigul ce se lasa. Totusi, alpinistii, ale caror siluete abia se mai disting pe peretele stincos, continua sa "alinte" muntele, punind pitoane, coborind in rapel si, uneori, leganindu–se in coarda. De fapt, intreaga zona este in atentia cluburilor de alpinism, existind aici aproximativ 75 de trasee pitonate.

De asemenea, aceste locuri ascund si marturii istorice despre inceputuri: intr–una dintre formatiunile carstice de aici, in "Pestera Popii", s–au descoperit picturi rupestre ce infatisau siluete antropomorfe stilizate, de culoare neagra. Dar acestea sint lucruri mai putin cunoscute, din pacate. Nicaieri nu gasesti vreun indicator catre pestera. Poate e un lucru bun, si lasarea ei in anonimat a stat in calea distrugerii, sau poate ca nu.

Peisajul este, la o prima impresie, arid si stincos. Dar, treptat, incepi sa–i observi varietatea de chei, pesteri si avene. Mai mult decit atit, zona este chiar rezervatie floristica, aici fiind identificate peste 300 de specii de plante, precum ruginita, saminta soarelui, garofita de stinca. In apele reci se pare ca traiau cindva pastravi autohtoni, iar astazi, in zilele insorite, pe stinci pot fi vazute vipere cu corn si chiar scorpioni.

Locuri de campare nu gasesti pe toata lungimea Cheilor Sohodolului, dar "vinatorii" de peisaje si fotografii tot se aventureaza pina aici. Si cine nu a admirat oare salbaticia zonei acesteia in celebrul "Iancu Jianu"?

Furati de peisaj, urmam cursul riului, pina la padure, din care ne tisneste in fata ochilor inca un zid drept de stinca. In cele din urma, ne afundam in desisuri, pentru ca asfaltul se termina, si ne trezim pe un drum forestier destul de prost. Conform hartii, traseul pe care porniseram din Runcu strabate Cheile Sohodolului, ajunge la Valea de Pesti, si de acolo continua catre Petrosani. Pe harta, toate bune si frumoase. In realitate insa, aventura s–a dovedit a fi destul de nefericita, din cauza frunzelor cazute de curind si a pamintului imbibat cu apa. Dar trebuia sa ajungem, cu orice pret, de partea cealalta a muntilor, chiar luptindu–ne cu bolovanii, cu volanul instabil si rotile care o luau cind intr–o directie, cind in alta. La un moment dat, zarim o alta masina, venind din sens opus. Era padurarul. Usurati si increzatori, ii cerem parerea despre traseul pe care doream sa–l urmam. Din pacate, temerile noastre se adeveresc: drumul strabate muntii pina catre Petrosani, dar nici o sansa de a–l parcurge pe o astfel de vreme. In plus, devine din ce in ce mai prost, putind fi strabatut, in cel mai fericit caz, cu masina de teren. Singurele variante sint, in aceasta situatie, sa raminem peste noapte la cabana padurarilor, sa asteptam dimineata in padure sau sa facem

calea–ntoarsa. Alegem ultima varianta, si, inapoi, prin Cheile Sohodolului. De data aceasta, peisajul incintator devine sinistru. Muntele bolboroseste, dind glas sutelor de izvoare subterane. Pasarile de noapte tisnesc agresiv in intuneric, deranjate de lumina farurilor noastre. Frunzele de lipan ruginii si uscate se balangane amenintator, iar stincile incearca parca sa ne prinda in capcana de creste de deasupra. Apa iute a Sohodolului nu se mai vede deloc. Aproape fara sa ne dam seama, lasam intunericul in urma, si vraja se sfirseste. Apar primele lumini, si siluetele caselor incep sa prinda contur. Asa terminam o alta calatorie, undeva, in Romania...



Informatii utile:



l cai de acces:

– de–a lungul lui E79, intre Tirgu–Jiu si Deva, apoi drumul principal 67D, dupa care urmati drumul forestier. (Este recomandabil sa calatoriti cu masina de teren sau masina de oras, dar numai pe vreme buna! Drumul intre cabana Bucium Sohodol si cabana Valea de Pesti este impracticabil pe vreme proasta.);

– tronsonul de cale ferata ce leaga Oltenia de Ardeal, prin defileul Vaii Jiului.



l cazare:

Pensiunea Carmen Puiu, 3 stele

Str. Runcu nr. 8, localitatea Runcu, judetul Gorj,

tel.: 0721.338.455;



Hotel Europa, 3 stele;

Str. Calea Eroilor nr. 22, localitatea Tirgu–Jiu,

tel.: 0253.211.810; www.hotelrestauranteuropa.ro;



Pensiunea Eden, 2 stele;

Str. George Enescu nr. 4, localitatea Tirgu–Jiu,

tel.: 0731.973.555;



Hotel Anabell, 3 stele

Str. Victoriei nr. 142, localitatea Tirgu–Jiu,

tel.: 0253.210.332.



Text & foto: Cristina Dumitru
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona