Strasbourgul la vremea Sarbatorilor de iarna
Articol





Inca de la sfirsitul lui noiembrie, sute de casute de pitici apar in pietele centrale ale Strasbourgului. Aproximativ 650 de brazi impodobiti rasar peste noapte in tot orasul. Cam tot peste noapte, 300 de kilometri de ghirlande luminoase cuprind cladirile intr–o imbratisare scinteietoare: se agata de la o fereastra la alta, se infasoara in jurul lampadarelor, se intind de–a lungul podurilor, se oglindesc in apele intunecate ale Illului. Timp de o luna, inima orasului pulseaza in ritmul luminitelor aprinse in asteptarea Craciunului.



De citeva zile s–a lasat frigul la Strasbourg si ninge. In ciuda vremii aspre, a zilelor din ce in ce mai scurte, orasul traieste febril pregatirile pentru Sarbatorile de iarna. Incepind cu 29 noiembrie, cind debuteaza perioada Adventului in lumea germanica, Strasbourgul devine, ca in fiecare iarna, capitala Craciunului.



Orasul de la rascruce de drumuri

si de culturi

Cum ar putea fi descris sumar Strasbourgul? Asezat in estul Frantei, la granita cu Germania, cu care a avut strinse legaturi de–a lungul istoriei, pe malul sting al Rinului, este strajuit la distanta aproape egala de culmile domoale ale Vosgilor si de cele ale muntilor Padurea Neagra. Ocupind zona de falie dintre doua mari arii culturale: cea latina, predominant catolica, si cea anglo–saxona, protestanta, Strasbourg, in franceza, sau Strossburi, in dialect alsacian, s–ar traduce prin "orasul de la raspintia drumurilor". Si isi merita pe deplin numele.



Oras de apa, traversat de nenumarate poduri si canale, cu un centru vechi bine conservat declarat patrimoniu UNESCO, dezvoltat dupa un plan de urbanizare intelept, Strasbourgul are tot ce ii trebuie pentru a fi cautat si iubit de turisti. Dar de la sfirsitul lui noiembrie si pina la sfirsitul Sarbatorilor de iarna, cit tine Tirgul de Craciun, orasul devine de–a dreptul feeric.



Tirgul de Craciun de la Strasbourg este unul dintre cele mai vechi din Europa. Atasamentul alsacienilor pentru traditiile si limba lor, mentalitatea toleranta si impregnata de umanism, iar nu ultimul rind, spiritul lor comercial si pozitia geografica au contribuit la perpetuarea si cresterea faimei acestui tirg de–a lungul secolelor.



In Evul Mediu, Klausenmrik "tirgul Sfintului Nicolae" – se tinea numai in piata Broglie. Cu timpul, el s–a numit Christkindelmrik "tirgul pruncului Iisus" – si s–a latit tentacular dinspre piata Broglie spre catedrala, de aici spre piata Klber, in piata Austerlitz si piata Gutenberg, pina in Mica Franta si chiar in fata garii.



In jurul catedralei se aliniaza casutele care vind podoabe pentru pomul de Craciun: ingerasi, luminari, beteala, casute din sticla colorata, scufii de Craciunei. Aici aromele de vin fiert cu scortisoara ce inunda strazile sint cele mai tari. Cu atit mai tari, cu cit este mai frig afara. Si tot aici, pungutele de turta dulce si de bredele deschise cu infrigurare compun sonoritati muzicale specifice.



In piata Gutenberg, unde este amenajat satul artizanilor din Europa, domina mirosul de castane coapte.



In piata Klber se inalta bradul cel mare, de aproape 30 de metri, maiestru decorat si iluminat. Traditia spune ca locuitorii Strasbourgului puneau sub bradul mare daruri pentru saraci. Si astazi asociatiile caritabile se string in acelasi loc pentru a colecta ajutoare pentru cei aflati in nevoie. Tot sub bradul mare din piata Klber a fost instalata anul acesta cutia de scrisori pentru Mos Craciun, care a promis ca va raspunde tuturor, inainte de 24 decembrie.



Cu ce sint mai rasfatati oaspetii Strasbourgului? Oferta este deosebit de generoasa: concerte de muzica laica si liturgica, spectacole de teatru, povesti, conferinte despre traditiile de Craciun, marionete cu Guignol si Hans Trapp (tuciuriul ce il insoteste pe Mos Nicolae si le da lovituri de bici copiilor neascultatori), ateliere, expozitii, animatii stradale.



Daca va prinde Craciunul la Strasbourg, puteti asista la slujba la Biserica ortodoxa romana, aflata nu departe de Mica Franta, peste podul St. Thomas.



Luminile sarbatorii se vor stinge abia la mijlocul lui ianuarie, cind vor incepe soldurile de iarna. Astfel, se vor putea bucura de stralucirea lor si cei ce vor ajunge la Strasbourg la spartul tirgului.



Ar mai ramine multe lucruri de descoperit: Strasbourgul istoric, Strasbourgul artistic, Strasbourgul gastronomic, Strasbourgul european, Strasbourgul arhitectural, Strasbourgul necunoscut si insolit. Tot atitea fete ale unui oras care, asemeni locuitorilor sai, cunoscuti prin firea lor mai degraba rezervata, nu se lasa citit dintru inceput, ci surprinde de fiecare data. Dar despre toate acestea, poate cu un alt prilej.



Ce nu trebuie ratat daca veniti la Strasbourg?

l Catedrala Notre–Dame si al sau orologiu astronomic, considerat la vremea lui, acum 500 de ani, una dintre cele sapte minuni ale Germaniei. Automatele orologiului, Iisus, apostolii, Moartea, planetele etc. se pun in miscare o data pe zi, la ora 12:30; este bine sa ajungeti ceva mai devreme pentru a prinde "un loc in fata". De retinut ca, in timpul Sarbatorilor de iarna, orasul este vizitat de circa doua milioane de turisti.

l Mica Franta, cartierul cel mai pitoresc, alcatuit din case de secol XV–XVII.

l Cartierul european cu Consiliul Europei si a sa Curte Europeana a Drepturilor Omului, Parlamentul European, dar, mai ales, cu bogatia de cladiri art–nouveau si Jugendstiel.

l Vechiul cartier imperial german ridicat la sfirsitul secolului al XIX–lea in jurul Pietei Republicii (Place de la Republique), impozant, de stil neo–clasic: Palatul Rinului, Biblioteca Universitara, Palatul Universitatii, Gallia.

l Barajul Vauban, proiectat de celebrul architect ce i–a dat numele, cu scopul de a provoca inundarea terenurilor din vecinatatea orasului in cazul unei agresiuni armate. Barajul este traversat de un pasaj pitoresc ce duce la Muzeul de Arta Moderna si Contemporana.

l Cina intr–un winstub, o circiumioara tipic alsaciana, cu fete de masa in carouri rosii, unde se servesc mincaruri "ca la mama acasa", adica cu gust si fara pretentii. Este locul unde alsacienii se dedau discutiilor politice in fata unui viertele (o litra de vin) sau a unui shoppe (doua litre de vin), caci intr–un adevarat winstub se serveste numai vin. O adresa sigura aflata de la localnici este winstubul Saint–Thomas, din Mica Franta, dar numai cu o conditie sa rezervati sau, in caz contrar, sa va inarmati cu rabdare. Bucataria alsaciana porneste de la principiul ca "tout est bon dans le cochon" (tot ce este in porc este bun; subinteles, de mincat), de unde puzderia de cirnati, jamboane, costite si alte alese afumaturi traditionale. Ele troneaza pe platourile cu choucroute, o ruda apuseana a verzei murate, sau peste cartofii din baeckeoffe, o adevarata institutie alsaciana, preparata din trei feluri de carne stropite cu vin alb si inabusite la cuptor o zi intreaga. Pentru toate gusturile si pentru toate buzunarele este flammekueche (tarte flambe in varianta franceza) un aluat fin, etalat asemeni unei pizze, acoperit cu smintina, ceapa, sunca. Se maninca doar cu mina si se imparte generos cu comesenii. Vinurile sint bune si din belsug, Alsacia avind podgorii alese. Vinurile alsaciene sint mai ales albe. Daca ar fi sa incercati unul singur, acesta ar fi Gewurtztraminer "vendange tardif", "cules toamna pe tirziu".

l Strasbourgul de ultima ora: Aubette, redeschis vara aceasta in superba cladire realizata de Hans Arp in anii 20 si numita "capela Sixtina a artei moderne". Se afla chiar in piata Klber, nu departe de catedrala. Apoi, cartierul cel mai nou, inaugurat in septembrie 2008 pe cheiul Illului, cu galeriile comerciale Rivtoile, Mediateca "Andr Malraux" si Cetatea Muzicii si Dansului.

l O plimbare cu vaporasul sau cu trasura.Informatii utile:

l Oficiul de turism al Strasbourgului: 17, Place de la Cathedrale. Pentru: Strasbourg–pass (ofera timp de trei zile acces gratuit sau cu pret redus la diferite muzee si monumente; pret: 11,40 euro pentru adulti, 5,70 euro pentru copii), planul orasului, lista hotelurilor si restaurantelor, harta turistica, programul detaliat al Tirgului de Craciun, care poate fi procurat si in gara.

l Consulatul roman la Strasbourg: 25, rue Trubner.

l Biserica ortodoxa romana "Sfintul Ioan Botezatorul": 14, rue Sainte–Elisabeth, capela Marie–Reparatrice.

l Atentie, in Franta, restaurantele, cu mici exceptii, servesc masa in intervale orare precise: la prinz, intre 12 si 14, seara, intre 19 si 22. Si inca un amanunt, mai putin suparator, dar de care trebuie tinut cont cind e momentul sa dati comanda: in Alsacia, portiile (chiar) sint foarte copioase!



Text: Cristina Negru

Foto: Ville de Strasbourg. G. Engel et JF Badias; www.otstrasbourg.fr
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona