Sirnea, primul sat turistic romanesc
Articol







De treci prin culoarul RucarBran, fa–ti un drum si pe la Sirnea! Aici, localnicii au initiat turismul rural romanesc, etalindu–si frumusetea casei, dar si a sufletului, intr–o zona unde timpul parca s–a oprit in loc. Aceleasi case din strabuni primesc azi, ca si ieri, turistii indragostiti de natura si frumos. Omul a vazut potentialul acestui loc si a facut tot posibilul sa deschida larg portile turismului, astfel ca grupuri din ce in ce mai numeroase trec pragul acestei localitati, intrind intr–un cadru feeric, demn de a fi primul sat turistic romanesc.



Situat la 44 km de Brasov si 47 km de Cimpulung, pe DN 73, in satul Sirnea se ajunge pe un drum de tara nemodernizat, dar totusi practicabil in orice anotimp. Cu toate acestea, cind zapezile sint mari, este bine sa avem masina echipata cu cauciucuri de iarna si lanturi, altfel putem risca sa raminem blocati, deoarece drumul are citeva pante destul de abrupte si lungi.

La kilometrul 95 pe DN 73 se afla un han, unde gasim camere confortabile si mincare gustoasa. Din fata acestui han porneste drumul nostru catre Sirnea. Drumul de tara coboara la inceput lin, urmind ca dupa citeva serpentine sa devina mai inclinat. Dupa ce ajunge in firul vaii, se continua domol spre sat. La inceput, privirea ne este oprita din cauza copacilor de pe marginea drumului, dar dupa aceea putem admira, nestingheriti, frumusetile zonei. Un piriu domol serpuieste pe linga drum, parca chemindu–ne sa–i admiram apele linistite intinsi pe iarba verde. Localnicii au terenuri agricole si pasuni aici. Finetele, inconjurate de garduri din lemn, cu capite din loc in loc si soproane colorate, sint subiecte foarte renumite in rindul multor fotografi din tara.

Satul, veche asezare de pastori, ofera o deschidere magnifica spre masivii Piatra Craiului si Bucegi, de aici pornind si un traseu spre creasta Pietrei Craiului.



Turism montan

Traseul a fost marcat in perioada socialista de catre echipele de pionieri din cadul actiunii "Asaltul Carpatilor", cu intentia de a face din frumoasa asezare braneana o baza de plecare spre obiectivele turistice de pe versantul estic al Pietrei Craiului. Traseul lasa in urma centrul localitatii, indreptindu–se spre capatul de sus (nord) al satului, pe o ulita care strabate longitudinal asezarea axata pe firul superior al Sbircioaiei, Valea Rogoazei, restul caselor fiind risipite pe versanti. Pe stinga ulitei se profileaza, pe o coasta de deal, o frumoasa casa de munte, apartinind familiei vestitului cabanier si prieten al turistilor din Piatra Craiului, mos Ion Benga Burlacu, care a fost, timp de aproape trei decenii, paznic la vechea cabana "Radu Negru" de pe Plaiul Grindului si constructor al cabanei noi, distrusa, din pacate, de o avalansa in anii 50. Ion Benga Burlacu a decedat in 1973, la virsta venerabila de 101 ani.

Din capatul de sus al satului, traseul foloseste drumul de tara, bolovanos, care urca la Curmatura Groapelor, 1.396 metri altitudine, larga inseuare pe linia inalta a Muntelui Piatra Galbena, la hotarul cu Muntele Coja, alcatuind astfel continuarea culmii Carpatilor Meridionali, in cuprinsul celei mai coborite zone a acestora, dinspre Saua Vladusca La Table si Pasul Giuvala. In Curmatura Groapelor vom intilni, venind dinspre sud, de pe Muntele Piatra Galbena, marcajul cruce albastra, pornit din Dimbovicioara.

Traseul care a urcat dinpre Sirnea coboara, laolalta cu cel de pe Piatra Galbena, din Curmatura Groapelor, catre Valea Seaca a Pietrelor, urmarind drumul forestier pina cind acesta face jonctiunea cu un altul la fel, aflat pe Valea Seaca a Pietrelor, care isi are inceputul la Cabana Brusturet, fiind o continuare a unui traseu rutier din Piatra Craiului.

Pe linga acest traseu, descris in detaliu mai sus, mai avem posibilitatea sa urcam pitorestile dealuri ce inconjoara micul sat, ajungind in frumoase poieni si pasuni. Oamenii locului folosesc tot acest pamint roditor, aici fiind si foarte multe animale domestice.

Iarna, pe aceste pante libere, se poate schia. Nu exista pirtii amenajate, dar dealurile zonei sint excelente pentru acest sport, fara a prezenta o dificultate ridicata.



Traditii si evenimente locale

Masurarea laptelui este o traditie care a reinviat aici, la Sirnea.

Dupa numeroase activitati practice cu specific pastoral, precum construirea stinelor, intarcatul mieilor si tunsul oilor, urmeaza masurarea laptelui in vederea stabilirii cantitatii de brinza care se cuvine fiecarui proprietar de animale, toamna, la spargerea stinei. De citiva ani, obiceiul a fost reconstituit in satul turistic Sirnea, dupa o lunga perioada in care acesta era practicat doar intr–un cadru restrins. "Masura laptelui" incepe cu mulsul animalelor si masurarea laptelui. Se organizeaza si un spectacol folcloric, cu invitati de seama. Acest eveniment se realizeaza cu sprijinul primariilor locale si al Consiliului Judetean, dar mai ales prin bunavointa satenilor, care vor sa–si pastreze traditiile.



Dansuri sacre la Sirnea

In judetul Brasov exista un spatiu sacru, in zona Fundata Sirnea Moieciu, unde focul are conotatii multiple. Focurile sacre, focul lui Prometeu, focul biblic, focul sfint in antichitate, flacara olimpica, focurile sacre pe inaltimile muntilor aprinsi sau focul viu. Localnicii din acest spatiu au un obicei inedit, pe care il sarbatoresc in ajun de Sfintul Dumitru si care aduna in jurul unui foc intreaga suflare a satului. Inainte de sosirea iernii, de Sfintul Dumitru, locuitorii de aici fac "Focul lui Sumedru", sarbatoare la care participa copiii satului, dar si adultii. Copiii, imbracati in portul popular specific locului, fac un foc mare si joaca dansuri sacre in jurul lui. Cei mai curajosi isi iau avint si sar prin foc sau peste focul lui Sumedru, ocrotitorul recoltelor si al oierilor. Focul se face pe dealuri, in general in partea cea mai inalta a zonei, si poate fi vazut de la mari distante, oferind un spectacol unic. Localnicii indeamna pe toata lumea, prin strigaturi, "Hai la Focul lui Sumedru!".

Profesorul Radu Fruntes este sufletul comunitatii din Sirnea si cel care reinvie in fiecare an acest obicei. Ca fiu al satului, Radu Fruntes a infiintat un muzeu in memoria tatalui sau, Nicolae Fruntes, in care pot fi vazute obiecte folosite de localnici in gospodarie, unelte agricole, icoane si mobilierul din casele vechi ale sirnenilor. In acest an, de Focul lui Sumedru, invitatii au vizitat muzeul, au avut ocazia sa vada cum se pregateste oaia la ceaun, sa guste mincarea traditionala, sa asiste la ritualul de aprindere a focului si sa joace cu localnicii la hora din jurul focului.



Focul turmelor de oi

Tot in aceasta zona, Fundata Sirnea Moieciu, cunoscuta ca loc al focurilor sacre mioritice, pe vremuri se vorbea despre focul turmelor de oi care nu se stingea niciodata. Oierii, in drumul turmelor, veneau intotdeauna cu taciuni aprinsi pe care ii foloseau sa aprinda focul unde faceau popas. Despre focul turmelor de oi se spune ca avea semnificatia de a alunga animalele salbatice si duhurile rele.

Tot de Sfintul Dumitru, pe vremuri, se alegea un brad cu mare grija: in virf sa aiba cruce, sa fie inalt de patru–cinci metri si sa fie obligatoriu drept. Acest brad reprezenta scara vietii, pe care oamenii urcau pina la divinitate. Din cauza marimii lui, bradul era transportat cu mare greutate de localnici. Pentru ca il aprindeau, focul era considerat sacru si simboliza multumirile aduse lui Dumnezeu de catre localnici.



Jocurile Olimpice de Iarna ale Copiilor

Anul trecut s–a desfasurat aici "Saptamina Olimpica de Iarna", editia a IV–a. Manifestarea a fost organizata de Consiliul Judetean, Directia Judeteana de Sport, Primaria comunei Fundata, Palatul Copiilor Brasov, Academia Olimpica Romana – Filiala Brasov, Scoala Generala Sirnea. In primele trei zile, dupa deschiderea pirtiilor, a fost vernisata expozitia "Jocurile Olimpice de Iarna in imaginatia copiilor" si au avut loc proiectii video de la Jocurile Olimpice. In prima zi s–au desfasurat probele nocturne de sanie si schi alpin. A doua zi, in program a figurat, printre altele, "Cupa Sirnea" – memorialul Fruntes, Caravana Olimpica nocturna, iar seara s–a incheiat cu o hora traditionala.



INFO:

In zona este bine sa venim cu masina personala, dar, daca acest lucru nu este posibil, este util sa stim ca exista curse regulate intre Brasov si Cimpulung. Pentru Sirnea trebuie sa coborim la km 95, in dreptul hanului mentionat la inceputul acestui articol.

Numeroasele vile si pensiuni pot oferi cazare, masa si agrement. Preturile sint in functie de conditii, dar, in general, mult mai mici fata de alte locuri, precum Valea Prahovei sau Poiana Brasov.

Un concediu in zona, fie si de numai citeva zile, sigur va va aduce multa satisfactie si liniste. Calmul acestor locuri este impresionant si veti dori mereu sa va intoarceti aici.



Text & foto: Catalin Munteanu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona