Seminarul National de Turism "Turismul montan intre urgente si dezvoltare durabila"
Articol










Seminarul National de Turism de la Busteni, organizat de revista "Vacante&Calatorii", impreuna cu primaria orasului–gazda, a avut ca tema "Turismul montan intre urgente si dezvoltare durabila". Si de aceasta data, manifestarea s–a bucurat de prezenta doamnei ministru Elena Udrea, care a putut afla astfel, direct de la cei implicati in acest segment al turismului, cu ce probleme se confrunta, dar si care sint solutiile pe care ei le cred cele mai potrivite.





Cel mai evident beneficiu al acestei intilniri directe a fost timpul foarte scurt in care problemele si propunerile celor prezenti vor fi analizate si transpuse in politicile guvernamentale. In acelasi timp, intreaga manifestare a avut un caracter practic, depasind stadiul de simpla intilnire, punctele atinse in cadrul discutiilor urmind sa stea la baza imbunatatirii activitatilor turistice.

Subiectele abordate atit de catre lectorii invitati, cit si de participanti au fost fie generale, precum definitivarea unui cadru legislativ coerent, fie foarte specifice, precum importanta sprijinului acordat comunitatilor din zonele montane prin intermediul unei asistente competente si finantari guvernamentale.

Seminarul a reusit, pentru prima data in ultimele doua decenii, dupa cum au punctat participantii, sa asigure un cadru adecvat schimbului de experienta, furnizarii de expertiza din partea lectorilor, dar si radiografierii problemelor actuale si de perspectiva ale turismului montan.



Dupa cuvintul de deschidere al doamnei ministru Udrea, a urmat primarul orasului Busteni, Emanoil Savin, care, dupa a scurta prezentare a statiunii, a punctat si strategia de dezvoltare, care, pe termen mediu, se bazeaza pe refacerea si modernizarea infrastructurii pentru turism si imbunatatirea serviciilor turistice. In ceea ce priveste planurile de investitii in viitorul statiunii, ele sint, in mare, axate pe pregatirea localitatii pentru participarea la Festivalul Olimpic de Tineret 2013.

A urmat domnul Gica Alexandru, patronul Hotelului Silva din Busteni, care, pe linga accentuarea necesitatii elaborarii unei strategii pe termen lung, a punctat si alte probleme cu care se confrunta, precum concurenta neloiala din partea pensiunilor neinregistrate, dar si importanta dezurbanizarii statiunilor.

Dintre realizarile sale, a mentionat dezvoltarea, prin intermediul Clubului Rotary Valea Prahovei, infiintat in anul 2000, a unui program intitulat "Restituiri istorice", in care sint cuprinse masuri de reabilitare a unor monumente de arhitectura si mobilier urban. Printre acestea se numara sase banci din piatra realizate de regele Carol I in 1905 in statiunile Sinaia, Busteni si Azuga, capela Stirbei din Sinaia si Monumentul Eroilor de pe Virful Caraiman. Tot din partea clubului au mai luat cuvintul si domnii Marius Seceleanu, care a vorbit despre organizarea Miss Turism Europa si de o incercare de rebranduire a Romaniei, prin realizarea unor filme de zece minute in fiecare judet, si Dan Andreescu, coautor al unui album despre Muntii Bucegi.

Doamna Felicia Enache, presedintele Asociatiei Ghizilor Montani, a vorbit atit despre aceasta profesie, cit si despre activitatea organizatiei si dificultatile cu care se confrunta, finalizind interpelarea cu propunerile membrilor asociatiei. Astfel, a vorbit despre Cartea ghizilor montani, problema principala cu care se confrunta, cea de conservare a mediului, cursurile de formare pe care le fac, proiectele legislative pe care le–au elaborat, dar si despre standardele pentru meseria de ghid si necesitatea recunoasterii acesteia ca una de sine statatoare. Au mai fost mentionate necesitatea educarii turistilor romani pentru un turism verde si promovarea in scoli a turismului montan, dar si lipsa de comunicare dintre organizatii, organisme si autoritatile din domeniu.

A urmat turismul activ, prin prezentarea facuta de domnii Gabriel Olariu si Caron Varga din partea Fundatiei EnduRoMania, care organizeaza evenimente sportive si turistice si promoveaza turismul activ, sportiv si de aventura in zona Banatului Montan. Aceasta activitate a fost prezentata ca o alternativa pentru zonele unde lipsesc obiectivele si produsele turistice traditionale si unde poate fi dezvoltata aceasta ramura a "turismului activ, sportiv si de aventura", detaliind modalitatea de organizare a acestor competitii si aportul lor in promovarea turismului romanesc.

Discutiile au continuat cu prezentarea problemelor cu care se confrunta monitorii de schi profesionisti si rolul pe care acestia il pot juca in dezvoltarea unui turism montan de calitate, expuse de Codru Popescu, presedintele Consiliului Director al Asociatiei Monitorilor de Schi Profesionisti din Romania. Printre propunerile concrete care au fost facute se numara atragerea unui numar cit mai mare de copii de pina la sapte ani, prin crearea de spatii special amenajate, pentru invatarea schiului, a tinerilor intre 10 si 25 ani, prin crearea de snow parcuri si half pipe, si a segmentului peste 35 ani, prin amenajarea de trasee de schi fond. De asemenea, a fost pusa in discutie si necesitatea crearii unui grup de lucru care sa se ocupe de dezvoltarea domeniului schiabil, dar si de mai buna gestionare a celui existent.

Profitind de prezenta ministrului la dezbateri, o parte dintre primari si reprezentanti ai autoritatilor locale au luat cuvintul pentru a exemplifica in mod concret problemele cu care se confrunta la nivelul localitatii sau judetului pe care il reprezinta, venind, de cele mai multe ori, si cu propunerile de rezolvare a acestora, dar si privind ajutorul pe care il asteapta din partea ministerului. Astfel, au fost cerute lamuriri cu privire la firmele de consultanta si asupra proiectelor de finantare europeana, fiind sugerata modificarea conditiilor de eligibilitate, care, in momentul de fata nu pot fi indeplinite, sau cele privind zonarea parcurilor naturale si nationale, problema cu care se confrunta numerosi investitori atit din domeniul privat, cit si din cel public. Au fost mentionate problemele PUZ–urilor pentru noile pirtii, defrisarile si scoaterea lor din fondul forestier din Arieseni, monumentul turismului din Rusca Montana si situatia statiunilor din zona montana a Banatului. Desi extrem de punctuale, solutiile la problemele ridicate vor avea nevoie de o foarte buna colaborare intre mai multe ministere, unul dintre acestea fiind cel al Educatiei, asa cum a propus domnul Gelu Gradinaru, presedintele Consiliului de Administratie al Societatii "Telefericul" Prahova, care a sugerat impartirea pe zone a vacantei pe care o au elevii si studentii in luna februarie, pentru a se evita supraaglomerarea unitatilor de cazare si a celor de transport pe cablu si golirea statiunilor la inceperea scolilor.

O alta interventie care a generat o serie de comentarii si de doleante de pe intregul teritoriu al tarii si posibile solutii a fost cea a domnului Mircea Opris, presedintele Asociatiei Salvatorilor Montani, care a precizat ca pirtiile de schi nu corespund normelor internationale, inregistrindu–se numeroase accidente, in special la sosire, cauzate de proiectarea gresita a acestora, dar si de usurinta cu care sint omologate. Au fost puse in discutie si securitatea pe traseele montane, fiind propuse ca solutii dezvoltarea retelei de refugii alpine, acolo unde distanta intre cabane este mai mare de patru ore de mers, dezvoltarea retelei de cabane in zona alpina si modernizarea celor existente, dezvoltarea sistemului de informare a turistilor asupra traseelor alpine, modernizarea actiunilor de interventie Salvamont si transportul in timp scurt al turistilor accidentati, dar si dezvoltarea bazelor Salvamont in zone cu trafic mare de turisti si modernizarea celor existente. In cadrul discutiilor care au urmat acestei interventii, au luat cuvintul cabanierii, care au facut referire la lipsa unor poteci adecvate pentru transportul alimentelor sau al materialelor de constructii, uneori accesul la primele drumuri facindu–se dupa ore intregi de mers pe jos. De asemenea, cabanele si refugiile din zona inalta sint intr–o stare precara, iar lipsa investitiilor duce la pierderea unui numar impresionant de turisti. Domnul Marcel Berbecaru, reprezentantul Salvamontului din judetul Bistrita–Nasaud, a luat cuvintul, de nenumarate ori deplingind conditiile aspre in accesarea fondurilor europene, precum si situatia Salvamontului, care nu a primit fonduri suficiente pentru asigurarea echipamentului necesar, idee sustinuta si de domnul Emanoil Savin, primarul Busteniului, care a criticat dezinteresul autoritatilor publice si lipsa fondurilor pentru Salvamont. O propunere in acest sens a fost facuta, si anume plata din partea autoritatilor sanitare a serviciilor de recuperare a turistilor accidentati. Tot reprezentantii Salvamontului au reclamat lipsa marcajelor turistice in urma defrisarilor si situatia anormala a refugiilor din zona de creasta, care se degradeaza fara ca vreo autoritate sa acorde ajutor in acest sens.

Prezenti la seminar, au luat cuvintul si reprezentantii mediului privat din turism, care nu au ridicat problema fondurilor, precum in cazul majoritatii reprezentantilor statului, ci au cerut ajutorul printr–un cadru legislativ adecvat si facilitarea punerii in practica a proiectelor pe care le au pentru dezvoltarea unei zone. Astfel, domnul Horatiu Buna din Timisoara, care a investit in Muntele Mic si Poiana Marului pentru realizarea unui complex de pirtii si instalatii de transport, se confrunta cu taxele foarte mari la defrisare, cerind o pirghie legislativa pentru reducerea taxelor la domeniul schiabil, dar si reducerea sau eliminarea taxelor pentru primii ani, in cazul renovarii hotelurilor si constructiilor hoteliere, sau cel putin o parte din banii din impozite sa mearga la turism, pentru iluminat, promovare etc. De asemenea, a precizat necesitatea intocmirii unui program coerent de dezvoltare a transportului pe cablu si protejarea celor implicati in aceasta activitate de concurenta neloiala a transportatorilor rutieri.

Au fost prezentate, de asemenea, citeva programe locale care pot aduce turistii pe plan regional, multe dintre ele incluzind o serie de activitati sportive, precum cele de genul "adventure turism – Eco Chalange", care sint o alta modalitate de promovare a tarii prin sport, geografie, turism, descoperirea specificului local, evenimentele fiind mediatizate prin marile canale de televiziune. Acest ultim program a fost propus de domnul Coliban din partea Clubului Alpin Roman, care are si competenta de a organiza astfel de competitii.

In ceea ce priveste problematica managementului competitiilor sportive, si nu numai, au luat cuvintul dr. Douglas Michele Turco, de la Drexel University din SUA, si dr. Mihaela Dinu, de la Universitatea Romano–Americana, care au prezentat, pe scurt, care este linia ce trebuie urmata in organizarea cu succes a unei manifestari sportive. Astfel, campania de marketing a destinatiei si a evenimentului trebuie sa urmareasca atragerea de participanti din alte zone decit cea de destinatie. Spectatorii–prieteni si rude, petrec si cheltuiesc de doua–trei ori mai mult timp si bani in cadrul comunitatii–gazda decit orice alt tip de asistenta. Drept care efortul de marketing trebuie sa acorde un spatiu special acestei categorii.

Rolul scolii in crearea de viitori manageri in turism a fost accentuat prin interventiile reprezentantilor universitatilor din tara, precum domnul Florin Auras Dragomir si doamna Elena Matei, care au prezentat importanta invatamintului turistic romanesc, propunind practici ale studentilor in unitatile cu profil turistic.



Invitat la Seminarul National "Turismul montan intre urgente si dezvoltare durabila", Liviu Musat, directorul ADR Sud Muntenia, a vorbit invitatilor despre Axa prioritara 5, Dezvoltarea durabila si promovarea turismului. Au fost abordate cele doua domenii majore de interventie, 5.2. privind "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterii calitatii serviciilor turistice" si 5.1. privind "Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe". Au fost prezentate obiectivele acestui domeniu major de interventie, precum valorificarea resurselor naturale in scop turistic, diversificarea serviciilor turistice, imbunatatirea calitatii serviciilor de cazare si crearea sau extinderea structurilor de agrement turistic, in scopul cresterii numarului turistilor si a duratei sejurului. Un alt aspect prezentat, care a generat o serie intreaga de intrebari si probleme ridicate de catre participanti, a fost cel al zonelor de aplicare a domeniului, precum localitatile din mediul urban, cele din mediul rural, in care sunt implementate proiecte cu o valoare mai mare de 1.500.000 de euro, si statiunile turistice balneare, climaterice şi balneo–climaterice, indiferent daca sunt localizate in mediul rural sau urban. Legat de acest subiect a fost si cel al eligibilitatii solicitantilor si a proiectelor, un alt aspect discutat intens, asemenea celui care a facut referire la tipurile de cheltuieli eligibile.



Text & foto: Marcella Dragan

Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona