Busteni, locul unde s–a nascut turismul montan in Romania
Articol








Declarat azi "capitala alpinismului romanesc", Busteni incepe din 1870 sa fie in centrul actiunilor primei asociatii turistice romane, "Societatea Carpatica Brasov", aceasta fiind astfel initiatoarea turismului pe aceste meleaguri. Importanta pentru oras a fost activitatea Clubului Alpin Roman (1933), care a infiintat chiar o prestigioasa scoala de alpinism la refugiul Costila.



Asezata pe Valea Prahovei, localitatea Busteni este cea mai propice pentru accederea in masivul Bucegi, datorita situarii sale chiar la poalele versantilor spectaculosi ai muntilor.

Un scurt istoric ne invata ca orasul isi datoreaza numele locului unde Valea Cerbului se intilneste cu Prahova si caruia i se spunea odata "La Busteni". In jurul anului 1800, in zona actuala a orasului apar primele asezari, construite de catre Vasile Dragus si Nita Enache. Daca in 1884, satul Busteni impreuna cu Poiana Tapului, Azuga si Predeal alcatuiau comuna Predeal, deja in 1908 Busteni si Poiana Tapului se despart de celelalte si formeaza comuna Busteni, avind primarie proprie chiar la Busteni. In 1904 ia nastere fabrica de hirtie, atit de cunoscuta in epoca, prin transformarea unei vechi mori de macinat lemnul intr–o instalatie de producere a celulozei. Declarat oras in anul 1946, Busteni este cealalta "perla" a Vaii Prahovei, caci daca Sinaia pare facuta mai mult pentru a sta acolo, Busteni este poarta catre munti, folosita si astazi de cei care mai practica drumetia.



Obiective culturale

Desi este un oras dedicat prin excelenta turismului montan si sportului, Busteni prezinta si o serie de atractii proprii turismului cultural.

In primul rind, sa amintim casa in care a locuit scriitorul si publicistul Cezar Petrescu, astazi muzeu memorial dedicat acestui important om de cultura. Se pot vedea arhitectura de valoare, tipic romaneasca, a casei, precum si marea biblioteca a scriitorului, cu peste 10.000 de volume, majoritatea in limba franceza.

Fabrica de hirtie adaposteste o interesanta "rezervatie de arhitectura industriala si oraseneasca", in incinta careia se pot vizita colonia muncitoreasca plina de locuinte si anexe de la 1900 si halele de productie vechi, de la 1920.

Castelul Cantacuzino se inalta dincolo de apa Prahovei, pe un versant impadurit, si a fost construit in 1911 de catre printul Gheorghe Cantacuzino, zis si "Nababul". Va putea fi din nou vizitat in curind, dupa ce isi va fi incetat destinatia actuala de sanatoriu al Ministerului de Interne.

Biserica Domneasca, o copie redusa a minastirii Horezu, a fost ctitorita la 1889 de Carol I si regina Elisabeta. Despre catapeteasma se spune ca este cea mai frumoasa de la noi si a fost realizata la Viena, iar icoanele apartin lui Tattarescu. Trebuie amintit si monumentul "Ultima grenada", dedicat caporalului Vasile Musat, mort in luptele de la Oituz, in Primul Razboi Mondial. Avind o mina amputata, viteazul caporal nu a dorit sa fie reformat, ci a continuat sa lupte, aruncind grenade cu bratul ramas teafar.

Cel mai spectaculos monument este Crucea Eroilor Neamului, inaltata intre anii 1926 si 1927, gratie reginei Maria, si dedicata celor cazuti in Primul Razboi Mondial. Amplasata la 2291 de metri altitudine, are 48 de metri inaltime, iar noaptea, fiind iluminata, raspindeste o lumina teribil de puternica si de mare efect, caci pare trimisa din virful muntilor.



Pirtia de schi a orasului se cheama Kalinderu si este faimoasa, de curind fiind si omologata de Federatia Internationala de Schi. Cu o lungime de 1.500 de metri si o diferenta de nivel de 300 de metri, dotata cu transport pe cablu si instalatie de zapada artificiala, pirtia se prezinta la standarde internationale si mai are si o pozitie minunata la poalele Caraimanului. Se mai poate schia si la mare inaltime, pe portiuni de dificultate mare sau medie, cum ar fi la cabanele Omu si Babele, pe traseul Babele–Pestera, pe vaile Cerbului si Gaura etc.



Pentru cazare, exista o multime de hoteluri, vile si pensiuni, dotate cu toate serviciile posibile, de la parcare si amenajari rurale in curte, la baie cu jacuzzi. Functioneaza in continuare vechiul hotel Silva, asezat in cea mai buna pozitie, linga telecabina, apoi au aparut si altele, ca Alexandros, Margaritar sau Piriul Rece. Pe munte, la altitudine, se afla hotelul Pestera, situat pe un versant si beneficiind de o extraordinara asezare. Este accesibil fie cu masina, fie, pentru amatorii de drumetii, la capatul unui traseu foarte frumos venind de la cabana Babele. Exista si telecabina Babele – Pestera, care o completeaza pe cealalta, mai celebra, de la Busteni la Babele.

Trasee turistice

cu plecare din Busteni

Avind cea mai buna situare intre statiunile montane de pe Valea Prahovei, Busteni se prezinta ca punctul cel mai potrivit pentru a porni in drumetii montane. Daca Sinaia este "perla", orasul cel mai elegant de la poalele Bucegilor, avind si o viata mondena intensa si fiind frecventat mai ales de catre cei care doresc sa ramina in statiune pentru a vizita restaurante, discoteci si cluburi, Busteni este ales de catre persoanele care mai iubesc inca ascensiunile montane. De aici se poate ajunge pe drumul cel mai scurt si mai spectaculos pe platoul Bucegilor si dincolo de el. Sus, se pot vedea de aproape Crucea de pe Caraiman, cabana Caraiman, cabana Babele, monumente naturale ca Sfinxul si Babele, virful Omu, cabana Piatra Arsa etc. Fideli aforismului lui Kirkegaard: "Important nu este telul, ci drumul", putem spune ca traseele de parcurs catre destinatiile enumerate mai sus sint mai interesante decit obiectivele in sine. Astfel, la Omu se poate ajunge pe un drum de o rara frumusete, fie prin virful Bucsoiu, fie pe valea Malaiesti si prin "hornuri", fie pe Valea Cerbului; la cabanele Caraiman si Babele, urcind Jepii Mici etc.

Citeva trasee turistice

de abordat din orasul Busteni:

1. Busteni Drumul Urlatorilor Cantonul Jepi (1960 metri) Cabana Piatra Arsa. Marcajul este un triunghi albastru, iar durata, de circa cinci ore. Un traseu accesibil vara, insa pe timpul iernii numai turistii antrenati ar trebui sa se aventureze pe acolo. Prin varietatea parcursului, care strabate versantul rasaritean al Jepilor Mici, din care se desprind frontal o serie de culmi scurte si stincoase, traseul Busteni Cantonul Jepi pare cel mai interesant dintre drumurile ce leaga Valea Prahovei cu platoul Bucegilor. De la cantonul Jepi se poate ajunge foarte usor, fie vara sau iarna, la cabanele Babele si Piatra Arsa, in circa o ora.

2. Busteni Valea Jepilor Cabana Caraiman (2025 metri) Cabana Babele Pestera Ialomitei (1610 metri). Marcajul se prezinta ca o cruce albastra, iar durata poate fi si de sapte ore. Dificila este prima parte a traseului, cea care urca pe firul vaii Jepilor pina la Caraiman, caci prezinta un urcus accentuat si lung, bun mai ales pentru turistii antrenati, pe timp de iarna. Vara este mai accesibil, iar portiunile dintre Caraiman si Babele sau Babele si Pestera sint chiar usoare. De la cabana Caraiman, trecind pe Briul Mare al Caraimanului, un traseu foarte spectaculos, vara usor, iarna pentru cei antrenati, ne duce intr–o ora la Crucea Eroilor Neamului, de pe platoul Caraimanului.

3. Busteni Poiana Costilei Pichetul Rosu Poiana Bucsoiului Cabana Malaiesti. Marcajul este un triunghi rosu, durata vreo sapte ore, iar iarna este accesibil numai celor antrenati. Doar portiunea finala, dintre Pichetul Rosu si cabana Malaiesti este mai dificila, altfel este un traseu mai mult prin padure decit printre creste. Nici nu urca mai mult de 1720 de metri la Malaiesti.

4. Busteni Valea Cerbului Poiana Costilei Cabana Omu (2507 metri). Pe banda galbena, in vreo sapte ore se poate ajunge la destinatie, dar este un drum obositor prin lungimea lui, iarna incumetindu–se doar turistii antrenati.

5. Busteni Gura Dihamului Cabana Poiana Izvoarelor (1455 metri) Prepeleag Virful Bucsoiu (2492 metri) Cabana Omu (2507 metri). Se merge pe banda rosie, iar durata este de circa sapte ore. Drum obositor, pante excesiv, iarna doar pentru alpinisti pe ultima portiune, unde se merge si in "patru labe", dar este un traseu superb, prin frumusete, spectaculozitate si satisfactia de a fi parcurs un drum de alpinisti, cu multe zone riscante.

Ne oprim aici cu enumerarea traseelor, caci nu sintem ghizi turistici; ele sint mult mai numeroase si nu le putem cuprinde pe toate. Au fost doar citeva rinduri prin care autorul spera ca va trezi pofta turistilor pentru drumetii montane, grele intr–adevar, dar atit de aducatoare de satisfactii. Turismul montan este si o buna scoala a aprecierii lucrurilor gratuite intr–o lume atit de interesata. Faci un drum plin de dificultati, oarecum degeaba, fara sa obtii nimic, dar tocmai faptul acesta este minunat. Hillary a cucerit Everestul pentru ca "era acolo".



Text & Foto: Nicolae Triculescu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona