Zermatt, statiunea de la poalele Matterhornului
Articol











Situata in topul statiunilor de lux elvetiene, Zermatt este o destinatie ideala pentru turistii cu dare de mina, dar si pentru amatorii de ascensiuni montane, dat fiind ca se afla la poalele Matterhornului cel mai renumit virf din Tara Cantoanelor (4.478 m).



Aflat in inima Alpilor, in regiunea Valais din sudul Elvetiei, la o altitudine de 1.620 m, oraselul–statiune Zermatt este plin de lume nu numai iarna, cind mii de iubitori ai sporturilor hibernale ajung aici, atrasi de vastul domeniu schiabil, ci si vara, cind muntele emblematic al elvetienilor denumit Cervin in franceza, Monte Cervino in italiana, Matterhorn in engleza si Zermatt in germana ofera multiple variante de drumetie.

Capitala luxului

Cine nu–si doreste sa ajunga intr–un loc fara masini, in care sa nu mai fie nevoit sa se fereasca de traficul intens, sa nu mai auda claxoane la tot pasul si, ce–i mai important, sa nu mai simta mirosul gazelor de esapament? Ei, bine, acest loc exista si se numeste Zermatt, statiunea in care nu este permis accesul masinilor pentru a nu polua arealul montan deosebit ce–o inconjoara, dupa cum este interzisa achizitionarea de proprietati/terenuri in zona celor care nu sint rezidenti elvetieni. Asa incit se poate spune ca Zermatt este un spatiu "inchis", accesibil doar turistilor care sint prietenii naturii.

Zermatt numara 5.500 de locuitori si sute de mii de vizitatori pe an care aleg sa vina in zona celor mai inalti munti din Elvetia si chiar din Europa (dintre cele 76 de virfuri ce trec de 4.000 m, 38 se afla in imprejurimile Zermattului). Statiunea nu este foarte mare, dar incapatoare si cotata la cinci stele, dispunind de toate facilitatile unui sejur: numeroase spatii de cazare, restaurante, magazine de lux cu absolut toate produsele, trei biserici (catolica, anglicana, protestanta), un muzeu (de unde aflam istoria satului traditional de odinioara devenit astazi statiune de renume mondial), cinematografe etc. Desi nu circula masini (acestea se lasa in localitatea invecinata, Tsch, la 5 km distanta), se poate face turul asezarii prin plimbari cu minibusul electric, cu caleasca sau chiar cu elicopterul.

Conform traditiei locale, Zermattul dateaza de prin 1280, chiar inainte de constituirea Confederatiei helvetice (1291), dovedind importanta acestei asezari care s–ar fi eliberat prin 1618 de sub autoritatea nobililor care–l guvernau, croindu–si drum spre o dezvoltare libera; leul care apare pe steagurile si scuturile arborate la tot pasul simbolizeaza spiritul de libertate si independenta al locuitorilor de aici.

Ceea ce frapeaza, de indata ce ajungi in Zermatt, este aspectul de oras–gradina. La toate balcoanele si ferestrele hotelurilor si pensiunilor sint jardiniere de flori in toate culorile care incinta privirea miilor de turisti din toata lumea. Constructiile ingrijite, cu ornamente de lemn tipic elvetiene, sint, fiecare in sine, o bijuterie arhitecturala, fie ca este vorba de cele comasate in centru, oarecum "inghesuite", fie de cladirile de la baza versantilor stincosi. Cu inscriptii si desene viu colorate, desi sint in stil traditional, si nu ostentativ modern, ele nu distoneaza (ca la noi), ci fac corp comun cu peisajul de vis. Am strabatut agale strada principala din perimetrul garii Bahnhofstrasse lunga de 2–3 km, dar si celelalte stradute si alei inguste, si am admirat la tot pasul armonia ca de feng shui a decorului vegetal si a constructiilor propriu–zise. De asemenea, ne–au uimit steagurile cu emblema asezarii si cea helvetica fluturind in toate locurile, semn ca patriotismul oamenilor de aici este o realitate palpabila, si nu ceva abstract.

In plina vara, in Zermatt este forfota mare, turisti din toate colturile lumii inghesuindu–se literalmente prin magazine si restaurante, la tarabele cu suveniruri si vitrinele cu echipament sportiv, facind de zor cumparaturi, in ciuda preturilor exorbitante (pentru noi, romanii), hoinarind in voie pe strazile pitoresti sau stind la odihna in piatetele localitatii. Ambianta generala este una de relaxare profunda, de buna dispozitie. Si cum sa nu fie un relas total pentru puhoiul de straini veniti sa–si cheltuie banii in fel si chip, fie sezind la terase si sorbind cocteiluri savuroase, fie achizitionind diverse produse, fie efectuind excursii costisitoare cu mijloacele de transport pe cablu ce–i poarta spre inaltimi? Cine vine aici trebuie sa aiba forta financiara de a–si permite toate poftele, caci atractiile sint numeroase.

Cu atita afluenta de lume, nu este de mirare ca aici se desfasoara manifestari cultural–sportive de anvergura, dar si diverse intreceri/concursuri de gen semn ca orasul este viu, multimea de activitati satisfacind un public foarte variat.

Calendarul manifestarilor importante pe 2009:

o Festivalul de folclor din Zermatt (a 41–a editie), proiectat a avea loc pe 9 august;

o Festivalul muzical din Zermatt, proiectat a avea loc intre 4–20 septembrie;

o Raiffeisen Open Zermatt (a 30–a editie), Campionatul international de tenis, proiectat a avea loc intre 3 si 5 iulie;

o Cursa internationala Matterhornlauf, intre Zermatt si Schwarzsee (a 27–a editie), proiectata a avea loc pe 23 august;

o Matterhorn Eagle Cup (a 18–a editie), turneul de golf alpin din statiune, proiectat a avea loc pe 15 august;

o Zermatt Marathon (a 8–a editie), proiectat a avea loc pe 4 iulie;

o Saptamini alpine (concursuri, expozitii etc.).

Pentru mai multe detalii, consultati www.zermatt.ch/manifestations.

Capitala alpina

Turistii care ajung in Zermatt sint, desigur, atrasi de drumetiile pe care le pot face prin imprejurimi, pe potecile alpine, de–a lungul ghetarilor, inconjurind lacurile alpine sau strabatind paduri de zada, deoarece statiunea strabatuta de riul Visp este punct de plecare pentru excursiile din jurul Matterhornului: Sunnegga paradise (2.288 m), Riffelberg (2.582 m), Schwarzsee paradise (2.583 m), Gornergrat (3.089 m), Rothorn paradise (3.103 m). Toate acestea sint zone amenajate, cu cabane si restaurante, cu numeroase puncte de belvedere asupra piscului impozant si nu numai, unde se poate ajunge cu telegondola si telefericul ce merge uneori aproape vertical prin tuneluri alpine, creindu–ti o senzatie ireala. In punctul culminant Matterhorn glacier paradise (3.883 m) se poate ajunge, de asemenea, cu telefericul (cel mai inalt din Europa), panorama asupra Alpilor elvetieni lasindu–i pe turisti fara cuvinte. Din multe locuri se observa silueta inconfundabila a Matterhornului, piramida de piatra relativ izolata, cu muchiile sale impecabil slefuite in cele patru zari, astfel incit acesta poate fi imortalizat foto in cit mai multe ipostaze pentru ilustrate si obiecte–suvenir.

Pentru cei care doresc sa faca drumetii in zona, exista trasee mai accesibile sau dificile in aproape toate directiile, fie ca este vorba despre excursii cu ghid, tematice (geologice) sau pe cont propriu, poposind la stini, in capele si catune cu citeva case, cercetind flora si fauna de aici. Turistii foarte antrenati pot face circuitul Matterhornului in mai multe etape, avind in vedere ca lungimea traseelor este considerabila, marele cistig al acestui tur solicitant fiind observarea de aproape a virfurilor de peste 4.000 de metri, a pantelor inzapezite si contemplarea privelistilor nu numai elvetiene, ci si italiene (se stie ca Matterhornul este la granita dintre Elvetia si Italia, care trece chiar prin virful muntelui), cu precadere asupra statiunilor Cervinia si Valtournenche. Dar, mai ales, este un prilej de a admira de aproape "regele regilor", "muntele vrajit" caruia i s–a dedicat un roman (Matterhorn de Joseph Peyr, scris in 1939) si care, in 1865, a fost pentru prima data cucerit de o echipa engleza condusa de Edward Whymper o victorie cu gust amar, caci au pierit patru dintre cei sapte oameni (la coborire, au alunecat si au cazut pe ghetar, parcurgind cei peste o mie de metri ai peretelui nordic in cadere libera). Cel dintii roman care a urcat pe Matterhorn a fost Vasile Steopoe, in 1929, fost presedinte al vechiului Club Alpin Roman. Si astazi, multi alpinisti (in jur de 3000 anual) se incumeta pe crestele sale, alegind de obicei latura nord–estica (creasta Hornli), dar si pe cele sud–estica (Furggen), nord–vestica (Zmutt), sud–vestica (Creasta Leului). Trebuie spus ca de pe acest acoperis elvetian se vad foarte bine ceilalti "patrumiari": Castor si Pollux, Liskamm, Monte Rosa, Weisshorn, Tschhorn, Dom etc.

Calatorii de neuitat prin imprejurimile Zermattului pot fi facute cu trenul denumit "Glacier Express" de la St. Moritz, trecind prin Davos (alte doua statiuni de lux din Elvetia), pentru a ajunge la poalele Matterhornului, la capatul unui voiaj de peste sapte ore, strabatind 91 de tuneluri si peste 291 de viaducte situate la mare altitudine (peste 2.000 m), cu o vedere panoramica asupra Alpilor elvetieni. Desi biletul este scump (133 franci elvetieni, aproximativ 300 lei), calatoria cu acest tren inaugurat in 1930 isi merita pretul prin privelistile unice pe care le ofera, strabatind valea Visp (Vige, in franceza), trecind prin satele montane St. Niklaus si Tsch, alunecind pe sub masivul Mischabel si virful Dom (4.545 m).

De asemenea, se mai poate face o deplasare cu trenul "Matterhorn Gotthard Bahn", care traverseaza Alpii intre Zermatt si Disentis, si de la Andermatt la Goschenen, cale de 144 km, trecind pe 126 de poduri peste chei salbatice si cascade tumultuoase, vai pitoresti si munti maiestuosi (sa nu uitam ca sint 29 virfuri de peste 4.000 m), urcind la o altitudine de 2.033 m.

In sfirsit, mai exista o a treia posibilitate de calatorie, cea cu trenul cu cremaliera intre Zermatt si Gornergrat, care dureaza 40 de minute si parcurge traseele din Riffelalp, Riffelberg, Rotenboden, pina la punctul terminus Gornergrat, la o altitudine de 3.089 m.

Optind pentru una sau alta dintre aceste calatorii feroviare aveti imaginea cvasicompleta a Elvetiei alpine, strabatind cele mai turistice zone si cantoane din partea de sud a tarii.

Cai de acces:

o cu masina: Autostrada A9 Lausanne–Vevey; Autostrada A12 Berna–Vevey–autostrada A9 Vevey Sierre–drumul principal Visp Tsch; Autostrada A6 Berna Thun Spiez Kandersteg Goppenstein Gampel Visp Tsch; Din Italia/Franta (Aosta/Mt Blanc Tunnel): Aosta Tunnel Grand Saint Bernard Martigny autostrada E62 Sion Sierre drumul principal Visp–Tsch;

o cu trenul: SBB Lausanne Visp – Zermatt; BLS Berna Brig VispZermatt. Distantele orare aproximative: Berna–Zermatt

(2 ore), Zurich–Zermatt (3 ore);

o cu avionul: din Bucuresti in principalele orase ale tarii (Berna, Z•rich, Geneva, Lausanne).

Localitatea Tsch este punctul terminus (Matterhorn Terminal) unde se parcheaza masinile, calatoria urmind a fi facuta cu trenul (care circula din 20 in 20 minute, pretul biletului fiind de 15 euro dus–intors) sau cu taxiul (10 euro) pina la intrarea in Zermatt.

Cazare:

exista peste 116 hoteluri si pensiuni cu 6.800 de paturi, peste 1.500 de apartamente, multe cabane montane, un camping (informatii despre cazare se gasesc pe www.zermatt.ch site–ul oficial al statiunii, disponibil in mai multe limbi).





Text: Adina Baranovschi

Foto: Bogdan Baranovschi
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona