Pojorita, un colt de paradis
Articol










In dulcea Bucovina, intre obcine domoale, cu paduri falnice de brad si molid, in vaile primitoare ale riurilor Moldova si Putna, se afla satul Pojorita. Asa cum drumetul din vechime se oprea in acest loc de popas aparat de strajerii de pe Muncel, calatorul zilelor noastre se opreste in fata unei privelisti impresionante, oscilind intre culmi impadurite, pajisti imbracate cu generozitate in verde si finete inflorate vara. Tablouri imbracate intr–un alb mirific, tipice pastelurilor lui Alecsandri, intilnim pe intreaga perioada a iernii. Geograful Victor Tufescu este impresionat de frumusetea naturii si afirma ca Pojorita "este o zona in care privirea turistului este ispitita caleidoscopic in toate partile, fara a se satura de aceasta imbinare surprinzatoare de forme si culori; dar nota dominanta a intregului o dau siluetele maiestuoase ale celor doi muntisori legendari, Adam si Eva". Pojorita de astazi este stravechi pamint romanesc, iar riul ce da numele tarii lui Stefan cel Mare o strabate oglindindu–i in unde casele zvelte si oamenii frumosi, in lumina soarelui, dar si inaltimile Raraului si Giumalaului.



Prin existenta sa milenara, satul romanesc a reprezentat firul continuitatii poporului nostru pe teritoriul Romaniei, ca o adaptare la mediul geografic, care a constituit creuzetul formarii acestuia, a culturii si civilizatiei sale.

De milenii s–au perpetuat traditiile, obiceiurile, folclorul, arta populara, transmise pina la creatorii populari contemporani, care duc mai departe ingeniozitatea si acuratetea acestora.

Acest tezaur se pastreaza in mai toate satele noastre, dar cu precadere in cele din ariile de munte si deal, de aceea se impune ca satul sa ramina si mai departe pastratorul autenticului romanesc.

Potentialul agroturistic din satul romanesc este deosebit de complex, cuprinzind in alcatuirea sa componente naturale si cultural–istorice de mare varietate si atractivitate turistica.

Alaturi de cadrul natural, spatiul rural romanesc beneficiaza si de un potential etnografic de mare originalitate si autenticitate. Aceasta zestre spirituala reprezentata prin valori arhitecturale specifice, instalatii si tehnici populare, mestesuguri traditionale, folclor si obiceiuri ancestrale si sarbatori traditionale, se completeaza cu numeroase monumente istorice si de arta, vestigii arheologice, muzee, care amplifica inestimabilul tezaur culturalistoric al satului romanesc.

Localitatea Pojorita este situata in partea de nord–est a Romaniei, respectiv in vestul judetului Suceava. Satul este asezat de–a lungul DN 17 SuceavaVatra Dornei, in apropierea intersectiei cu DJ 175 A PojoritaIzvoarele Sucevei, si are o suprafata de 13.780 ha, pe cuprinsul careia traieste o populatie de 3.109 locuitori. Amplasata pe axa de circulatie transcarpatica, reprezentata de ruta Cimpulung MoldovenescVatra DorneiTransilvania, la o distanta de 7 km de municipiul Cimpulung Moldovenesc si la circa 77 km fata de municipiul Suceava, comuna Pojorita beneficiaza de posibilitati sporite de dezvoltare economica, avind optiuni mai diversificate decit ale asezarilor localizate pe vaile secundare ale obcinelor.

Activitatile economice s–au dezvoltat in concordanta cu potentialul si resursele locale: cresterea animalelor, in special a bovinelor, datorita suprafetelor intinse de pasuni si finete, silvicultura, prin exploatarea forestiera si prelucrarea lemnului, valorificindu–se astfel fondul forestier valoros al comunei, la acestea adaugindu–se exploatarea rocilor utile (piatra, gresie silicioasa, conglomerate silicioase, calcare dolomitice) si, nu in ultimul rind, turismul, mai ales agroturismul, care valorifica uriasul potential turistic si amplasarea extrem de favorabila, intre munti, a comunei Pojorita.

Turismul rural cu a sa componenta, agroturismul, se practica empiric in Romania de peste 60 de ani. Abia dupa 1990, acesta a cunoscut o dezvoltare mai ampla si chiar o organizare pe piata interna si externa. Turismul rural si agroturismul, ca activitati economice si socio–culturale, se inscriu in normele de protectie a mediului inconjurator natural si umanizat, mai exact, a turismului bazat pe principii ecologice. Acest mediu constituie "suportul si materia prima" pentru dezvoltarea oricarei economii. Intre turism, cu precadere, cel rural, si mediul inconjurator este o relatie complexa, legaturile dintre ele manifestindu–se in ambele directii. Mediul natural si mostenirea cultural–istorica a satelor, prin componentele lor: apa, aer, flora, fauna, relief, peisaj, monumente istorice si traditii etnofolclorice, reprezinta resursele de baza ale turismului; pe de alta parte, activitatea turistica influenteaza mediul ecologic si cultural, modificind elementele componente enumerate.

Zona comunei Pojorita detine un potential turistic intr–adevar extraordinar, valorificat apreciabil prin actiuni si manifestari cu un caracter turistic laudabil. Printre acestea putem enumera parcurgerea multiplelor trasee turistice pe Masivul Giumalau (1.857 m), pe Masivul Rarau, cit si intre culmile Adam si Eva (simbolurile Pojoritei, fiind aproape simetrice, identice ca forma, cu o inaltime de 1.024 m, respectiv 1.009 m). Alte posibilitati de petrecere a timpului liber ar fi practicarea echitatiei in gospodariile din comuna cu renumitii cai in proprietate, parcurgerea drumurilor comunale cu sania sau trasura trasa de cai, zborul cu parapanta pe dealul MaguraPojorita, excursii la pastravariile din localitate, excursii la minastirile din regiune si participarea la desfasurarea obiceiurilor de Craciun si de Pasti.

Turismul religios este, de asemenea, bine reprezentat la Pojorita prin grupul de minastiri si biserici atit din localitate, cit si din apropiere (cele din Nordul Moldovei, patrimoniu UNESCO, se afla la aproximativ 50 km), printre acestea putind fi amintite Biserica Sf. Nicolae, Biserica cu 7 Turnuri, Biserica Sf. Ioan Botezatorul, Biserica Sf. Arh. Mihail si Gavril, Minastirea Sf. Ioan Iacob Corlateni (Masivul Rarau Giumalau), Minastirea Inaltarea Domnului (Pasul Mestecanis) si Crucea de pe virful Giumalau.

O alta bogatie turistica este arhitectura populara din aceasta zona, absolut unica si originala. Adevarate broderii in lemn ofera cerdacurile, usile si ramele ferestrelor, fintinile, portile si gardurile. La acestea se adauga decoratiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate, cu precadere in satele de pe valea Bistritei Aurii, dintre care cel mai cunoscut este Ciocanesti.

Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide si simbolice miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de dihor sint comori incontestabile ale artei populare bucovinene.

Cele mai frumoase datini si obiceiuri, pe care noi, romanii, le mostenim din vremuri stravechi, sint legate de Sfintele Sarbatori ale Pastelui. Astfel de manifestari culturale sint bine reprezentate la Pojorita prin Ansamblul Strajerii Bucovinei, Ansamblul Plai Bucovinean, Ansamblul de copii al Scolii Generale si Corul barbatesc. Muzeul Lemnului (localizat la Cimpulung Moldovenesc), Muzeul "Ioan Gramada", Colectia de linguri – Ion Tugui si Festivalul "Comori de suflet romanesc" (prima duminica dupa Pasti – spectacol folcloric, expozitie artizanat) va vor incarca retina cu multe imagini de neuitate. Prelucrarea artistica a lemnului se pastreaza si astazi in Bucovina, caracterizata printr–o adevarata civilizatie a lemnului. Ceramica neagra, cit si elementele specifice portului popular autohton va vor incinta cu siguranta privirea, nu doar in interiorul muzeelor, ci si in viata de zi cu zi.

In Bucovina oaspetii sint primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin, iar gastronomia este o aventura tentanta. Pastrav in smintina cu mamaliguta, cobza de pastrav (hirzob, definit ca fiind pastrav afumat in cetina de brad), sarmalutele, tochitura, mamaliga cu brinza si smintina, faimoasele placinte "poale–n briu" nu vor lipsi de nicaieri. Locuitorii sint foarte primitori si dornici sa va arate activitatile lor, tocmai de aceea consideram ca acest colt al tarii, numit Pojorita, este o destinatie recomandata tuturor turistilor.





Text: Alex Filip

Foto: Primaria Pojorita
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona