Capitalele Dunarii
Articol














Pentru cei mai multi dintre noi, Dunarea are o rezonanta aparte, intrucit se varsa in Marea Neagra pe teritoriul Romaniei, formind o impresionanta delta. Dar batrinul si legendarul Danubius, pe care Napoleon Bonaparte il considera "regele fluviilor din Europa", este pretuit deopotriva de multi locuitori de pe continent, indeosebi din regiunile scaldate de apele sale. De la izvoare (din muntii Padurea Neagra de pe teritoriul Germaniei) pina la varsare, Dunarea strabate zece tari (in ordine, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) si patru capitale europene (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad) asa incit nu–i de mirare ca a fost "incarcata" cu o anume aura, fiind sursa de inspiratie pentru artisti, de–a lungul secolelor. Cine nu a ascultat macar o data cunoscutul vals vienez al lui Johann Strauss, compus in a doua jumatate a veacului al XIX–lea?

Noi am vizitat trei dintre capitalele Europei prin care trece Dunarea, minati de curiozitatea de a vedea in ce fel autoritatile si locuitorii de acolo au "exploatat" turistic aceasta bogatie naturala.



Budapesta "perla Dunarii"

Bineinteles, prima incursiune am facut–o la vecinii nostri, a caror capitala este "taiata in doua" de faimosul fluviu caruia–i spun Duna si care formeaza Buda (pe malul drept) si Pesta (pe malul sting). Nici nu poposesti bine aici, ca privirea iti este rapid atrasa de podurile care fac legatura intre cele doua parti urbane. Podul cu Lanturi, Podul Libertatii, podurile Elisabeta (Erzsbet), Margareta (Margit), Arpd, Petofi sint citeva dintre constructiile civile peste Dunare care pot fi admirate atit din departare (din inaltul colinei Gellrt si al Citadelei), cit si din apropiere (trecind cu vaporasul pe sub ele) sau strabatindu–le cu piciorul ori cu masina.

Foarte intreprinzatori si pragmatici, vecinii nostri au pus la punct un City Tour Budapest (in mai multe variante), in care turistii isi pot face din masina sau de pe vaporas o imagine asupra frumusetilor orasului si ale fluviului, pe traseul: Parlament Bazilica Piata Eroilor, cu Monumentul Mileniului Opera Podul cu Lanturi cartierul Castelului (cu Biserica Mathias si Bastionul Pescarilor), dealul Gellrt (Citadela) Podul Elisabeta Podul Margareta cu insula din apropiere. Multe sint atractiile acestui tur, de la monumente si cladiri impozante cum ar fi Parlamentul (construit in stil neogotic, intre anii 1885 si 1904), Bastionul Pescarilor cu statuia sfintului Stefan (fondatorul statului maghiar) si biserica Mathias pina la splendidele panorame asupra orasului de pe colina inclusa in Patrimoniul mondial UNESCO, de unde se observa cel mai bine vestitele poduri (noua la numar, constructii mai vechi sau mai noi). Dar cel mai bine este sa pornim la pas sau cu metroul pentru a strabate arterele comerciale strajuite de cladiri datind din vremea Imperiului austro–ungar ori pentru a ajunge in preajma celor mai importante obiective care fac faima Budapestei. Bulevardele Andrssy, Rkczi, Kroly, strazile intesate cu cafenele si magazine cu suveniruri, precum celebra "Vci utca", piatete cu monumente, precum Oktogon, Vorosmarty, castele medievale, intre care Vajda–hunyad, dar si ansamblul colinar al Citadelei de pe muntele Gellrt, cu salba de monumente si vestigii istorice, toate acestea fac deliciul vizitatorilor capitalei ungare.

Budapestanii se mindresc cu faptul ca, pe linga deosebita asezare geografica, orasul lor constituit in 1873 in forma actuala, prin reunirea aglomerarilor urbane de pe cele doua maluri ale sale este un fief al bailor termale. Cele peste 80 de izvoare si fintini cu apa termala, multe cu efect terapeutic in diverse afectiuni, au fost captate si incluse in centre spa, hoteluri balneare, spitale, stranduri.

Intre croazierele efectuate pe Dunare, ungurii recomanda un traseu exceptional pina la Cotul Dunarii (Dunakanyar), incluzind vizitarea unor localitati de renume: Esztergom (oras regal medieval, unde se afla o importanta catedrala catolica, loc de incoronare a regilor Ungariei), Visegrd (unde este castelul–citadela, fosta resedinta a lui Matei Corvin), Szentendre (splendid orasel turistic si artistic, centru etnografic si de ceramica). Este o excursie speciala pentru cine vrea sa se cufunde in istoria si traditiile maghiarilor, caci aici acestea se impletesc armonios.

De asemenea, fiindca distanta intre Budapesta si celelalte capitale europene scaldate de Dunare nu este mare (194 km pina la Bratislava, 250 km pina la Viena), ungurii desfasoara un intens trafic fluvial in scop turistic, pretul biletului dus–intors fiind sub 100 de euro.

Bratislava oras–cetate

Urmatorul popas l–am facut in capitala Slovaciei, oras dominat de silueta inconfundabila a Castelului inaltat pe o colina.

Veche fortareata in stil gotic pe vremea lui Sigismund de Luxemburg (pe la 1430), transformat in castel renascentist si apoi baroc, distrus in intregime la inceputul veacului al XIX–lea si reconstruit de–abia pe la mijlocul secolului trecut, castelul din Bratislava este o emblema a orasului, cu cele patru turnuri in cele patru colturi ale sale. Din pacate, la data vizitei noastre in Bratislava, Hradul era in plin proces de restaurare, invelit in pinze si schele, asa incit nu am mai batut drumul pina acolo, desi vederea asupra orasului si a fluviului ne–ar fi recompensat. Ne–am afundat, in schimb, in orasul vechi si pe ulitele sale pitoresti, dat fiind ca stiam cite ceva despre istoria indepartata si recenta a locului. Din secolul al XI–lea, de cind dateaza prima atestare documentara a orasului, adica din perioada in care Stefan I, regele Ungariei, s–a hotarit sa intemeieze aici o fortareata, si pina in vremurile noastre este o cale lunga, pe care Bratislava a parcurs–o mai lin sau mai zbuciumat. Intre 1541 si 1784, orasul s–a aflat sub dominatia imperiului ungar si a celui habsburgic. Istoria recenta consemneaza in ianuarie 1993 separarea de Cehoslovacia, Bratislava devenind oficial capitala statului slovac.

Orasul vechi pastreaza toate urmele trecutului, numeroase fiind cladirile si palatele de pe vremea Mariei Theresa, intre care se disting Palatul Primatial (locul unde, in 1805, dupa batalia de la Austerlitz, Napoleon I a semnat, impreuna cu imparatul Franz I al Austriei, pacea de la Pressburg, dupa cum era denumita atunci Bratislava) si Palatul Grassalkovich (construit in stil baroc, astazi resedinta presedintelui slovac). Luind–o cind pe jos, cind urcindu–ne in minicarul Preporčik, am urmat aceeasi ruta: catedrala Sfintul Martin (datind din veacul al XIII–lea, necropola a fetelor regale din aceasta tara), biserica franciscana (una dintre cele mai vechi din Bratislava), stradutele si piatetele centrale cu terase, cafenele si, din loc in loc, cu cite o statuie haioasa. Turul centrului vechi, trecind pe sub arcadele unor case de altadata, cu blazoane si obloane vechi, dar si pe sub poarta Mihail, ne–a lasat impresia ca ne aflam intr–o alta Sighisoara, dar si intr–un spatiu al aristocratiei si boemei artistice, care mai pastra urmele trecerii unor mari personalitati: Mozart, Brahms, Liszt, Bartok sau Beethoven. Simteam parca apropierea de capitala valsului, balurilor si a muzicii, Viena, aflata la doar 60 km distanta, senzatie care s–a risipit ca un fum atunci cind ne–am pierdut pasii prin zona falezei si a Universitatii, cu ritmul lor frenetic.

Viena capitala muzicii

Despre capitala Austriei se poate spune ca este un oras al superlativelor, in care trecutul si modernul se contopesc pe deplin. Daca vrem sa–i descoperim farmecul, trebuie sa strabatem la pas sau cu trasura principalele artere ale marelui si micului Ring, trecind in revista locurile cele mai interesante, din perimetrul–zero (cuprins intre Palatul Regal, Hofburg si Catedrala Sfintul Stefan capodopera arhitecturii gotice vieneze, construita in 1147), strabatind strazi comerciale de renume (precum Kohlmarkt, Graben, Krtner), din imprejurimile Primariei, Parlamentului, Palatului de Justitie si Bisericii Votive, pina la cartiere si zone pitoresti ca Prater, cu Roata uriasa, si Grinzing. Peste tot, puhoiul de turisti se inghesuie sa ia cu asalt muzeele centrale (Muzeul de Istoria Artei, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de arta contemporana si cel de arta moderna), casele memoriale (ale lui Schubert, Haydn, Johann Strauss) si celelalte atractii ale orasului, dar si in parcuri ori in piatete este un furnicar de lume, facind ca Viena sa fie pur si simplu asediata. In Stephansplatz, Rathausplatz, Heldenplatz, Karlsplatz, Burggarten, Volksgarten, Stadtpark s.a. dai la tot pasul peste turisti savurind la propriu deliciile vieneze, caci unde altundeva degusti mai bine faimoasele deserturi, daca nu in cafenele, terase si localuri fistichii? Sint destule asemenea locuri ale placerii in centrul Vienei, si doar cu greu rezisti tentatiei de a deveni un fan inrait al bucatariei vieneze, spunindu–ti ca ai venit acolo pentru spiritul capitalei imperiale. Asa incit, daca vrei sa te simti rege ori regina, print sau printesa, ai aceasta ocazie si onoare daca intri in castelele sau palatele vestite, intre care Schonbrunn si Hofburg sint la loc de cinste. Peste 600 de ani, Hofburgul a fost resedinta suveranilor austrieci, de aici conducind intreg imperiul Habsburgilor. Te simti coplesit de atita istorie fastuoasa strabatindu–i incaperile luxoase, dupa cum esti tulburat de atita grandoare pasind pragul resedintei Mariei Theresa. Intr–adevar, Schonbrunn este Versailles–ul vienez, atit in interior, cit si in exterior, prin gradinile si aleile sale interminabile. Incursiunea in cele doua mari muzee imperiale te face sa intelegi de ce Viena este unica pe mapamond si atit de indragita de turisti de pe toate continentele.

Insa Viena este si un oras cosmopolit, asa cum se cuvine unei mari capitale. Daca amprenta clasica si imperiala este caracteristica centrului, sint si alte zone in care eticheta moderna predomina, cum ar fi Biroul Natiunilor Unite, unul dintre cele patru mari Birouri ale ONU, situat in asa–numitul Donau City, pe o insula cuprinsa intre doua brate ale Dunarii Neue Donau (Dunarea Noua) si Alte Donau (Dunarea Veche).

Incheiem aici incursiunea noastra in principalele capitale europene ale Dunarii, cu regretul ca numeroasele croaziere internationale care se fac pe acest fluviu si care ajung mai rar si pe meleagurile noastre turistii straini nefiind interesati decit de Constanta si Delta romaneasca nu sint cuprinse si in cataloagele agentiilor de turism romanesti. Contribuie la aceasta stare de fapt, pe linga costul ridicat pentru romani al acestui tip de agrement, nepasarea si lipsa de informatii ale tour–operatorilor cu privire la ecosistemul si potentialul bazinului hidrografic dunarean.



Info:

l De–a lungul istoriei, Dunarea a avut mai multe denumiri: Danubius, Istrus, Ister, Histru, Donaris, Phisos;

l Dunarea este al doilea fluviu european ca lungime (2.860 km), dupa Volga (care are 3.690 km);

l Este singurul fluviu european care curge de la vest la est (cele mai multe ape curg de la nord la sud);

l Dunarea strabate tara noastra pe cea mai mare portiune a ei, de aproximativ 29%, si tot de aici isi aduna apele afluentilor in proportie de o treime;

l Din secolul al XIX–lea, Dunarea a devenit principala ruta de comunicatii fluviale europene, prin tratatele de la Paris si Versailles proclamindu–se libera navigatie, in acest scop constituindu–se Comisia Europeana a Dunarii.



Text: Adina Baranovschi

Foto: Bogdan Baranovschi

Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona