Adamclisi, misterul Dobrogei
Articol






Adamclisi, sat pierdut printre dealurile arse de soare ale podisului dobrogean, este una dintre asezarile care–si mai pastreaza vechiul nume turcesc (insemnind "Casa lui Adam"). Se spune ca acest nume, uneori interpretat ca "biserica Omului", se refera la misteriosul monument ce domina satul de pe dealul de la miazanoapte.



Chiar daca istoricii l–au identificat cu monumentul triumfal in cinstea victoriei romanilor asupra dacilor din iarna anului 101–102, iar autoritatile comuniste l–au reconstituit in situ in 1976, monumentul de la Adamclisi ramine totusi controversat. "Parintele" studierii sale, savantul Grigore Tocilescu, e cel care a lansat ipoteza ca evoca respectiva batalie, iar varianta sa rezista pina azi, fiind adoptata oficial. Putini stiu insa ca exista si contraargumente destul de solide, care plaseaza originile misterioasei constructii inainte de epoca lui Traian, ba chiar ii atribuie alte origini (getice, trace sau chiar persane).

Ce ar fi interesant de stiut pentru calatorul de azi? Faptul ca ochiul sau admira la exteriorul monumentului niste copii ale metopelor originale care se pastreaza in muzeul din centrul comunei. Amanuntul inedit ca timp de zeci de ani ele au stat in Bucuresti (unde fusesera aduse cu peripetii, pe calea apelor si cea de fier, de catre Tocilescu batrina Dunare inghitind la Rasova, pentru un timp, una din pietre!) si, nu in ultimul rind, faptul ca reconstituirea este doar o propunere arhitectonica ce tine mult si de imaginatie.

Autentice si interesante ramin deci piesele originale separate, recuperate de pe o arie larga din jur (sute de ani ele au fost folosite de localnici in gospodariile lor), pe care le putem admira in muzeul organizat din anii 70 in mijlocul satului Adamclisi. Scenele, daltuite in piatra din carierele dobrogene, poarta cu ele inca multe enigme.

Foarte importanta in istoria Dobrogei este insa cetatea Tropaeum, aflata pe un platou linga sosea, la nord de actualul sat. Fondata de imparatul Traian pe locul unei asezari getice, cetatea si–a luat probabil numele de la monumentul triumfal alaturat. Era locuita de veteranii razboaielor dacice, dar si de getii autohtoni, iar la finele secolului al II–lea devenise municipiu. A urmat insa decaderea din epoca marilor migratii, cind cetatea a fost distrusa de goti. Azi, din acea epoca nu mai putem vedea nimic; tot ceea ce se afla acum la suprafata in cele 10 ha ale sitului este cetatea din epoca romano–bizantina.

Reconstruita din temelii (inclusiv cu pietre din vechea asezare romana) intre anii 313 si 316 d.Hr., de imparatii Liciniu si Constantin cel Mare, "Civitas Tropaensium" poate fi admirata doar partial numai 10 la suta din suprafata a fost cercetata in cei 118 ani scursi de la primele sapaturi arheologice! Cele mai vizibile monumente (bineinteles, ruine) se afla in preajma drumului principal, numit "Decumanus Maximus": mai intii ne atrage privirea "Basilica Forensis" cea mai mare constructie civica, datata in secolul al III–lea, apoi, alte patru bazilici crestine din veacurile IV–VI (bazilica episcopala "de marmora"; bazilica–cisterna; bazilica cu transept; bazilica simpla), precum si locuinte civile. Cele mai impunatoare sint insa turnurile si zidul cetatii, mai ales pe latura de vest, unde au fost partial restaurate. Viata cetatii, devenita mare centru cultural al civilizatiei greco–romane in Dobrogea crestina, s–a stins dupa invazia avarilor din anul 586.

In cea mai "noua" dintre bazilici, numita de arheologi bazilica simpla (A), s–au descoperit in 1971 moastele a cinci sfinti necunoscuti, martirizati in decursul persecutiilor anticrestine din secolele III–IV d.Hr. Dupa ce au stat peste 30 ani in depozitele Academiei, relicvele au fost predate Bisericii Ortodoxe in 2006, pentru a putea fi venerate de credinciosi. Dupa inca un an, pe locul criptei in care au fost descoperite, s–a facut prima slujba de pomenire, dupa o tacere de 14 veacuri. Si tot atunci s–a inceput ridicarea noii Minastiri "Sf. Filip" – Adamclisi, unde sint depuse in prezent raclele cu moastele martirilor.



Text & Foto: Madalin Focsa
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona