MULTICULTURALISM: Evreii, maghiarii, armenii şi moştenirea lor bucureşteana
Articol











Daca in trecut bucureştenii de alta etnie decit cea romana au reprezentat o proportie importanta din totalul locuitorilor, "variind intre o cincime şi un sfert" (Constantin C. Giurescu), in prezent aceştia formeaza aproape 3% din populatie. Insa minoritarii continua sa dea savoare oraşului prin patrimoniul şi institutiile lor de cultura, sau cele ale "tarii mama". Cum un articol despre toate minoritatile bucureştene ar fi ocupat zeci de pagini, am ales trei comunitati care au lasat Capitalei o importanta moştenire arhitectonica şi culturala: evreii, maghiarii şi armenii.



Evreii bucuresteni: negustori, artisti si... un calugar

Evreii au venit in Bucureşti mai ales dinspre sud "spaniolii" (sefarzii) din Peninsula Balcanica şi dinspre est aşkenazii din Moldova şi Polonia. Evreii bucureşteni sau remarcat in domeniul comertului (pe timpul lui Brincoveanu aveau o breasla a lor), al finantelor, dar şi in medicina, literatura, arte plastice etc. Din lungul şir al evreilor bucureşteni, fie ei nativi sau adoptivi, nu trebuie uitati romancierul şi dramaturgul Mihail Sebastian (19071945), pictorii Iosif Iser (18811958) şi Marcel Iancu (18951984), sau muzicologul Iosif Sava (19331998). Un loc aparte il ocupa scriitorul şi criticul literar Nicolae Steinhardt (19121989), devenit calugar la citiva ani dupa ce a imbratişat creştinismul, in inchisoare.

Evreii reprezentau comunitatea minoritara cea mai numeroasa din Bucureştiul interbelic (aproape 70.000, 10,39% din totalul populatiei in 1930). In 2002, in urma emigrarii desfaşurate cu precadere in perioada comunista, etnicii evrei ocupau locul trei printre minoritati (dupa rromi şi maghiari), avind acelaşi numar cu turcii (2473, 0,1%). Dupa criteriul religiei, erau putin mai numeroşi (2564).



O sinagoga "vieneza" si un teatru cu traditie

In conditiile imputinarii numerice a evreilor, in prezent sint deschise pentru cult doar trei sinagogi. Dintre acestea, cele mai interesante sint Sinagoga Yeshua Tova şi Sinagoga Mare. Yeshua Tova este cea mai veche sinagoga (1827) si a fost redeschisa in 2007 ca locaş de cult al evreilor din mişcarea religioasa ChabadLubavitch. Sinagoga Mare, din zona Piata Unirii, adaposteşte Muzeul Holocaustului in Romania. Pe linga pogromul din timpul rebeliunii legionare, muzeul prezinta şi deportarea şi exterminarea evreilor basarabeni şi bucovineni in Transnistria, dar şi legislatia discriminatorie a dictaturii antonesciene, care ia afectat inclusiv pe evreii bucureşteni.

O sinagoga aflata in prezent in renovare şi poate cea mai cunoscuta este Templul Coral (18641867). Fatada dinspre strada este similara cu cea a Marii Sinagogi LeopoldstadtTempelgasse din Viena. Deşi a suferit cutremure şi atacuri antisemite, templul bucurestean a ramas in picioare pina in zilele noastre. Din modelul vienez, in schimb, se mai pastreaza doar o aripa, cea mai mare parte a cladirii fiind distrusa in 1938, in timpul pogromului din Noaptea de Cristal. O alta sinagoga bucureşteana, a Pantofarilor, este folosita exclusiv in scopuri culturale, adapostind Muzeul de Istorie a Evreilor din Romania "Dr. Moses Rosen". Muzeul vorbeşte, prin documente, despre personalitatile, traditiile si istoria comunitatii.

Dar cultura evreiasca din Bucureşti nu inseamna doar muzee şi sinagogi, ci şi un cunoscut templu al Thaliei, Teatrul Evreiesc de Stat (TES). Acesta a debutat in sediul actual sub numele de Baraşeum, in 1941, in contextul interdictiei ca evreii sa mai joace in teatre romaneşti. Din 1948 a devenit Teatru de Stat şi s–au putut juca piese in limba idiş, in care se mai prezinta şi azi unele spectacole (cu traducere simultana la casca). Printre actorii care sau aflat sau apar inca pe scena teatrului se numara Mircea Crişan, Maia Morgenstern şi Constantin Dinulescu.

O alta institutie culturala, Centrul Comunitar Evreiesc, organizeaza programe special concepute dupa grupele de virsta ale evreilor, dar şi programe şi evenimente de interes general, care pot stirni şi interesul publicului de alta etnie. Printre acestea se numara cursuri de ebraica, de engleza, cursuri de dans, concerte etc.



Urme unguresti: Baratia, Sfinta Elena si... Ferentari

Maghiarii şi secuii (care azi, in majoritatea lor, se considera unguri) au venit in Bucureşti "in mai multe valuri", potrivit lui Zsolt Arvay, bibliotecar la Asociatia Culturala Petofi Sndor. La inceputul secolului XVIII, o parte din rasculatii maghiari numiti "curuti" (kuruc) sar fi refugiat prin Bucureşti spre Dunare. In aceste conditii, conducatorul lor, un anume Ferencs, ar fi lasat numele cartierului Ferentari. De asemenea, denumirea Berceniului ar veni de la contele Bercseny, care ar fi stabilit in zona tabara refugiatilor curuti.

Un mare val de maghiari a ajuns in Bucureşti dupa Revolutia din 1848. Altii au venit dupa Marea Unire sau dupa al Doilea Razboi Mondial. Unii lucrau ca dulgheri, muncitori, servitoare, in timp ce altii erau intelectuali.

Personalitatile maghiarilor bucureşteni sint putin cunoscute in afara comunitatii, dar celebre in rindul maghiarilor din Romania. Arvay ii aminteşte pe oamenii de cultura Gza Domokos (19282007, scriitor şi om politic, fondator şi primul preşedinte al UDMR), Jzsef Mliusz (19091995, poet, traducator, publicist, membru corespondent al Academiei) şi Szsz Jnos (19272006, poet, publicist, a tradus din Caragiale).

Locaşul de cult poate cel mai asociat cu maghiarii bucureşteni este "Baratia" (Biserica Sfinta Maria a Harurilor). Baratie insemna biserica sau minastire catolica, iar originea ultima a cuvintului este din maghiarul bart (prieten, calugar). O prima biserica, de lemn, a fost construita in 1321 de catre calugari franciscani, probabil bulgari. Dupa mai multe incendii, a fost ridicata o noua biserica, in 1629, reconstruita in 1848. Arvay spune ca biserica a avut mult timp un preot paroh maghiar. In prezent, maghiarii formeaza, din punct de vedere numeric, a doua comunitate a Baratiei, singura biserica de rit catolic din Capitala care celebreaza slujba şi in limba lor.

Insa din 1915 pina dupa Primul Razboi Mondial, maghiarii catolici au avut biserica lor, Sfinta Elena. Ridicata din fondurile comunitatii de catre asociatia Sfintul Ladislau, locaşul a fost confiscat de catre statul roman dupa Marea Unire şi dat Bisericii Catolice din Bucureşti. In anii 90 biserica a fost marita, cu respectarea stilului, iar patru vitralii au fost mutate in noul altar. Sfintul locaş ofera in prezent doar slujbe in romaneşte, dar arhitectura inedita, de influenta austroungara şi vitraliile cu sfinti maghiari (Istvan, Laszlo, Imre) amintesc de comunitatea initiala. Alti maghiari din Bucureşti sint de confesiune calvina, in Capitala existind doua astfel de biserici, dintre care una pe strada Luterana (Calvineum), in spatele controversatei Catedral Plaza şi Catedralei catolice Sfintul Iosif.

Un loc in care poti afla mai multe despre maghiarii din Romania, gratie unor carti (şi) in romaneşte, este Biblioteca Asociatiei Culturale Petofi Sndor. Centrul Cultural al Republicii Ungare prezinta cultura acestei tari prin muzica, arte plastice, film şi prin intermediul bibliotecii. Dar nu lipsesc nici cartile şi manifestarile legate de maghiarii din Romania.

Armenii: platitori de "impozit" forfetar si salvatori de carti

Armenii au venit la Bucureşti din doua directii – din nord – est (oraşele moldovene, Camenita) şi sud (Ruse, oraşele din Turcia). Doua mari valuri de imigranti armeni au fost in perioada persecutiilor şi masacrelor din Imperiul Otoman de la finele secolului XIX şi dupa genocidul armenesc din 1915. Armenii bucureşteni sau remarcat initial ca negustori, iar pe timpul lui Constantin Brincoveanu aveau breasla lor şi plateau la vistierie o suma forfetara ("cu rupta").

Negustor a fost şi Krikor Zambaccian (18891962), care a lasat statului o frumoasa colectie de arta romaneasca şi franceza, gazduita de muzeul cei poarta numele. Colectiile altor iubitori de frumos armeni (Garabet Avachian, Beatrice şi Hrandt Avakian, Hurmuz Aznavorian) se afla la Muzeul Colectiilor de Arta. Iar daca aceştia sint putin cunoscuti publicului larg, armenii nu duc lipsa de nume sonore care au trait sau traiesc in Capitala. De la literati Garabet Ibraileanu (18711936), Ştefan Agopian (n.1947) la voci ale operei sau muzicii uşoare David Ohanesian (19272007), Anda Calugareanu (1946–1992), sau oameni de ştiinta, ca Ana Aslan (19871988).

Biserica Armeneasca este locaşul de cult al unei minoritati care a atras cel mai mult atentia anul acesta, cu ocazia incendiului de la Millenium Business Center. Numita şi Catedrala Armeneasca, a fost ridicata intre 1911 şi 1915 in stil armenesc. Arhitectura, inspirata din cea a catedralei din Ecimiadzin (centrul spiritual al Armeniei), ii apartine lui Dimitrie Maimarolu, care a colaborat şi la planurile Cercului Militar şi a reconstruit Biserica Sfintul Silvestru. In interior, biserica surprinde prin prezenta bancilor (netraditionale la armenii de rit oriental) şi prin faptul ca altarul nu este ascuns de iconostas (aspect specific).

In fata bisericii se afla Centrul Cultural Armean, numit si Casa de Cultura Dudian. Centrul adaposteşte la parter o biblioteca plina de carti armeneşti şi despre Armenia, unele vechi de sute de ani, iar la etaj, Muzeul Comunitatii. Bibliotecara şi curatatoarea muzeului, Arşaluis Paronian, iti va povesti despre istoria armenilor şi despre pasiunea lor pentru carti, primele bunuri salvate in vremuri de nenorociri. De altfel, muzeul expune citeva carti deosebit de valoroase, cum ar fi un manuscris ilustrat cu miniaturi viu colorate (1351). Un alt exponat interesant il reprezinta un talisman, folosit pentru rugaciuni in caz de boala. Muzeul adaposteşte şi steme ale nobililor armeni din Transilvania, perdele de altar in stil oriental sau apusean, precum şi citeva documente legate de armeni de marca din Romania.



Adrese utile

Institutii Culturale:



l Asociatia Culturala Petofi Sndor: Str. Zalomit nr. 6, sect. 1 Tel. 021 314 98 80.

Biblioteca: Tel. 021 313 50 16

Programul bibliotecii (pina pe 28 septembrie): luni, miercuri, vineri 11.3014.30, joi 1518.



l Casa de Cultura Dudian şi Muzeul Comunitatii Armenesti: Bd. Carol I nr. 4143, sect 2.

Tel. 021 313 90 70.

Program: lunivineri 914



l Centrul Cultural al Republicii Ungare: Str. Batistei nr. 39 Tel. 021 317 00 90.

Programul Centrului: lunijoi 1017, vineri 1113.

Biblioteca este deschisa dupa programul: luni şi miercuri 1013 şi 13.3017.30, marti şi joi 13.3017.30, vineri 1014.

Site: http://www.magyarintezet.hu/index2.jsp?HomeID=4& lang=ROM



Agenda culturala:

l 914 noiembrie: Saptamina Filmului Maghiar filme noi unguresti, documentare si scurtmetraje.

Celelalte evenimente din lunile octombrie şi noiembrie vor fi anuntate pe site–ul institutiei şi in presa.

l Centrul Comunitar Evreiesc: Str. Popa Soare nr. 18, sect. 2

Tel. 021 320 26 08, 0728 45 77 77, http://www.jewish.ro.

Agenda culturala: pe 5 octombrie, la ora 18.00, Centrul organizeaza la Teatrul National un spectacol cu chitaristul israelian David Broza, Nicu Alifantis şi alti invitati. Biletele se gasesc la sediul Centrului Comunitar. Mai multe detalii despre eveniment, ca şi despre agenda comunitatii şi cursurile organizate, pe siteul institutiei.



l Muzeul de Istorie al Evreilor din Romania: Str. Mamulari nr. 3, sect 3 Tel. 021 311 08 70.

Program: lunijoi 916, vineri, duminica 913

Acces gratuit, se face o donatie. Vizitatorii trebuie sa prezinte actele de identitate sau copii dupa acestea.



l Muzeul Holocaustului in Romania (Sinagoga Mare):

Str. Vasile Adamache nr. 11, sect. 3

Program: lunijoi 815, vineri 813, duminica 815

Accesul presupune o donatie de 5 lei, gratuit pentru grupurile de elevi.



l Teatrul Evreiesc de Stat: Str. Iuliu Barasch nr. 15

Rezervari: 0723196374, persoana de contact, Corneliu Nicula, http://www.teatrulevreiesc.ro/.



Text & foto: Sever Miu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona