Bucurestiul literar
Articol


Adevarata "fierbere" culturala a Capitalei, de ieri şi de azi, a fost intretinuta de reviste şi edituri care au popularizat şi au lansat scriitori romani şi straini (prin traduceri in romaneşte), formind deopotriva gustul şi cultura generala a publicului larg.



Istoria presei romaneşti consemneaza publicatiile importante care au aparut in Bucureşti de–a lungul timpului, insa acest subiect este prea consistent pentru a fi abordat aici, aşa incit sa ne limitam la actualitate.

Intelectualii de azi au la dispozitie destule reviste de gen "Romania literara", "Observator cultural", "Contemporanul – Ideea Europeana", "Viata Romaneasca", "22", "Manuscriptum", "Luceafarul" ş.a.m.d. care prezinta dezbateri şi polemici, recenzii de carti, cronici de film şi de teatru sub semnatura unor redactori, multi dintre ei fiind critici şi scriitori cunoscuti.

Probabil niciun alt sector literar nu a cunoscut o asemenea dezvoltare ca acela editorial. Practic, dupa 1990, in Bucureşti s–au infiintat cele mai multe case de editura, acelea particulare surclasindu–le pe cele citeva de stat, care, mai apoi, s–au privatizat şi ele. Toate au scos pe piata mii de carti de diferite genuri literare, de la productii originale in proza, poezie, dramaturgie, literatura pentru copii, carti politiste, SF etc. la traduceri din multe limbi, intr–o avalanşa editoriala greu de inventariat şi contabilizat. Cele doua mari tirguri de carte care se desfaşoara anual in Capitala Bookfest şi Gaudeamus dau masura exacta a fenomenului, a "tonelor" de carti publicate de editurile bucureştene şi nu numai. Acele zile sint un prilej de sarbatoare atit pentru scriitori şi critici (care au parte de numeroase lansari), cit şi pentru patroni, redactori şi editori (care vind mult mai mult decit in restul timpului), insa cei mai ciştigati sint cititorii, publicul vizitator, care–şi achizitioneaza titlurile dorite şi se informeaza la zi in privinta noilor aparitii.

Intre editurile bucureştene care au produs schimbari masive in conştiinta opiniei publice trebuie pomenite Humanitas, Rao, Nemira, ALL, Corint, Institutul Cultural Roman, Cartea Romaneasca, Univers, Teora, Trei, Curtea Veche, Editura Enciclopedica ş.a., cu colectiile lor de memorialistica şi politologie, de filosofie şi beletristica, de poezie, SF, literatura pentru copii şi enciclopedii etc. Unele işi fac prezentarile de carte cu mare tam–tam, in librarii de renume ca Humanitas şi Cartureşti, la Muzeul Literaturii Romane ori sub auspiciile generoase ale unor institutii de prestigiu (Academia Romana, Cercul Militar, biblioteci), adunind in jurul lor televiziuni şi personalitati, de la actori şi politicieni la vedete din show business, mai ales daca scriitorii respectivi care–şi lanseaza un nou titlu sint Mircea Cartarescu, Mircea Dinescu, Matei Vişniec, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Horia Roman Patapievici ş.a. Altele prefera o lansare mai discreta, din lipsa banilor şi a notorietatii autorilor. Practic, intrind in librariile bucureştene, atitea cite au mai ramas, eşti frapat de abundenta titlurilor ce apar in fiecare luna, dezmintind astfel teribila "criza a cartilor" despre care se vorbea insistent in deceniul trecut.

Daca, actualmente, institutiile culturale din domeniul editorial aflate sub obladuirea Ministerului Culturii şi Cultelor, a Primariei Generale a Municipiului Bucureşti şi a altor autoritati locale reuşesc cu greu sa reziste economiei de piata este vorba, in principal, despre bibliotecile şi centrele culturale de stat , altele au fost sprijinite puternic, ca in cazul Institutului Cultural Roman şi ARCUB–ului, ambele implicate in proiecte importante pe plan national şi international, promovind literatura romaneasca şi beneficiind de resurse materiale şi umane pe masura.



Adina Baranovschi

Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona