In vizita la Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti
Articol








Aproape la mijlocul verii, impreuna cu membrii Asociatiei Bucureştiul meu drag!, am participat la o excursie foto ce a avut ca punct terminus Observatorul Astronomic.

De obicei, o data la doua saptamini nu ne programam nimic in weekend: ne–am obişnuit ca Andrei Birsan, preşedintele Asociatiei, sa ne "convoace" la o excursie foto prin Bucureşti (şi nu numai). Sint bineveniti fotografii amatori şi profesionişti, pasionatii de plimbari şi cei dornici a descoperi noi colturi de Bucureşti. De un an de zile participam aproape neintrerupt la aceste intilniri: aşa am ajuns sa ne cunoaştem şi sa ne apreciem oraşul in care traim, aşa am izbutit sa organizam citeva expozitii foto şi, mai ales, am reuşit sa alcatuim un mare grup de prieteni.

"Tema" excursiei foto din 29 iulie 2009 a fost Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, unde am fost bine primiti de catre echipa alcatuita din Adrian Sonka şi Mihai Dascalu.



Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" este singurul observator public al Municipiului Bucureşti. A fost construit in jurul anului 1910, cind, de fapt, casa amiralului Vasile Urseanu a fost reamenajata pentru a gazdui instrumentele astronomice. Impresionanta pasiune şi foarte puternica: amiralul Urseanu şi–a transformat locuinta intr–un observator astronomic! Vasile Urseanu s–a nascut la data de 9 ianuarie 1848 in Bucureşti, a studiat la Liceul "Sf. Sava" , dupa care, in anul 1866, s–a dedicat artei navale şi militare. Dupa trecerea sa in rezerva, el şi–a ocupat timpul cu studiul aştrilor, iar dupa infiintarea Societatii Astronomice Romane, amiralul Vasile Urseanu a fost ales, la 27 ianuarie 1908, primul preşedinte al acesteia. Cea mai mare realizare a sa ca preşedinte al Societatii Astronomice Romane a fost construirea prin eforturi financiare proprii, in anul 1910, a unei cladiri cu destinatia de locuinta, in forma de nava: aceasta este actualul Observator Astronomic din Bucureşti, singurul destinat publicului.

Cum terasa in aer liber, cu cele doua telescoape de pe acoperişul Observatorului, s–a umplut in citeva minute cu participantii la excursia foto, am intrat sa vizitam intii cupola astronomica de 5 metri şi luneta Zeiss.

Luneta a apartinut lui Vasile Urseanu, iar in prezent totul este neschimbat, aşa cum a fost construit pe vremea amiralului. A fost instalata in 1910, cind s–a construit Observatorul, şi era folosita de insuşi Vasile Urseanu. Luneta are diametrul obiectivului de 150 milimetri, in montura ecuatoriala şi sistem de orologerie mecanica. Este functionala, dar este folosita doar cu ocazia unor evenimente deosebite, cum ar fi eclipsele totale de Luna sau de Soare. Cupola este foarte veche şi functioneaza manual, de aceea este foarte greu de deschis pentru a face de acolo observatii mai dese. Gazda noastra, Adrian Sonka, impreuna cu citiva vizitatori, a depus vizibile eforturi in incercarea de a clinti cituşi de putin uriaşa cupola!

In fiecare seara cu cer senin, Observatorul este deschis publicului, care poate vedea Luna, planetele şi alte obiecte cereşti mai luminoase. Evenimentele ce au avut sau vor avea loc pe cer in anul 2009 ne–au fost prezentate cu foarte mult umor de catre Adrian Sonka. Ne–a vorbit despre eclipsa de Soare ce a avut loc pe 22 iulie 2009. Dupa cum se ştie, 2009, Anul International al Astronomiei, a fost marcat de cea mai spectaculoasa eclipsa totala de Soare din ultimii zeci de ani. A avut o durata de aproximativ 6 minute in punctul maxim şi cel mai bine s–a vazut din China; aşa ca cei care au avut drum catre Shanghai cu o saptamina inaintea vizitei noastre la Observatorul Astronomic au putut sa o vada.

Pe 15 ianuarie 2010 va fi vizibila o eclipsa partiala de Soare, atunci cind Luna va acoperi doar putin astrul luminos (10%). In ianuarie 2011 insa, Luna va acoperi 75% din Soare, aceasta eclipsa fiind, de asemenea, vizibila din Romania.

Pina la urmatoarea eclipsa totala de Soare care va putea fi vazuta de la noi mai este de aşteptat, ea producindu–se abia in 3 septembrie 2081.

Inainte de a ciocni cupa de şampanie ce va marca sfirşitul anului in curs, pe 31 decembrie 2009, va fi o eclipsa partiala de Luna, care va incepe la ora 19.00 şi va tine pina la 23.30. Este mai mult ca sigur ca Observatorul Astronomic işi va tine deschise portile pentru cei care vor dori sa o vada in noaptea dintre ani.



Nume romanesti pe planetele sistemului nostru solar

Mercur

In aprilie 2008 un crater de pe Mercur a primit nume romanesc: Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km in diametru. Este un crater interesant pentru ca pare ca s–a format mai recent decit restul craterelor de pe Mercur. Lanturi de cratere mai mici se intilnesc in jurul craterului Eminescu. Acestea au fost formate de fragmentele ce s–au desprins din asteroidul ce a dat naştere craterului Eminescu.

Venus

Singurul nume romanesc de pe Venus este cel al poetei Elena Vacarescu. Aceasta a trait in Franta, dar s–a nascut in Romania. Craterul, aflat in emisfera sudica a planetei, are un diametru de 31,5 km şi a primit acest nume in 1994.

Faima Elenei Vacarescu este literara şi mondena, caci putini au auzit de activitatea sa politica. A fost o femeie exceptionala, inteligenta şi iubitoare de tara, mult admirata de contemporani. Iata ce afirma despre ea Camil Petrescu: "N–a fost niciodata despartita de tara in limba careia n–a scris. O romanca din cel mai adevarat singe romanesc, care işi afirma cu orgoliu şi originea, şi sufletul romanesc". Ea a fost prima femeie–ambasador din Romania. A participat, in 1919, la Conferinta de Pace de la Paris, in delegatia condusa de Gheorghe Tatarescu, iar ulterior a fost numita secretar general al Asociatiei Romane de pe linga Societatea Natiunilor, organism precursor al ONU. Preşedintele delegatiei romane era Nicolae Titulescu, pe care Elena Vacarescu l–a secondat, atit in chestiuni culturale, cit şi in actiuni politice importante, in perioada cit a stat la Geneva, unde se afla sediul Societatii. Prietenul Elenei Vacarescu, marele poet francez Paul Valery, spunea ca in ea coexista un poet şi un admirabil om politic. In 1922 a fost aleasa membra permanenta in comitetul de conducere al Comisiei de Cooperare Intelectuala, iar peste doi ani va participa la fondarea Institutului International de Cooperare Intelectuala, alaturi de Paul Valery şi Albert Einstein. In 1925 a fost primita in Academia Romana, iar in 1927 preşedintele Frantei ii va inmina ordinul Legiunii de Onoare. A fost de doua ori laureata a Academiei Franceze şi vrednica urmaşa a inaintaşilor ei Vacareşti Ienachita şi Iancu al caror testament l–a indeplinit.



Si pe Luna exista nume romanesti

Craterul Haret

Singurul crater cu nume romanesc de pe Luna se numeşte Haret, dupa matematicianul–astronom Spiru Haret. Acesta şi–a obtinut doctoratul in astronomie la Paris cu teza "Asupra invariabilitatii axelor mari ale planetelor". Ca ministru al educatiei, a emis decretul pentru infiintarea Observatorului Astronomic din Bucureşti.

Craterul are 29 km in diametru şi se afla in emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. Savantul al carui nume a ajuns pe astrul noptii a fost cel dintii roman care a obtinut un doctorat in astronomie. Evenimentul se intimpla la Paris, in 1878. Inca de pe vremea cind era elev de liceu, a publicat doua manuale, unul de algebra şi altul de trigonometrie. Dupa terminarea facultatii, a plecat la Paris cu o bursa. Teza sa de doctorat despre axele orbitelor planetare reprezinta cea mai importanta contributie ştiintifica a sa: a demonstrat ca axele orbitelor planetare nu sint absolut stabile. Descoperirea sa a fost cruciala, dar dupa intoarcerea in tara savantul a renuntat la cercetare şi s–a dedicat imbunatatirii invatamintului romanesc, in calitate de ministru al educatiei.



Muntii Carpati

Unul dintre lanturile muntoase de pe Luna a primit numele de Montes Carpatus: Muntii Carpati. Aceştia formeaza marginea de sud a unui gigantic bazin lunar: Mare Imbrium. Virfurile muntoase au dimensiuni impresionante, cel mai inalt avind 2400 m inaltime. Virfurile sint separate de vai ce s–au format in urma scurgerilor de lava. Citeva cratere mari s–au format chiar in munti, in urma caderilor unor meteoriti. Foarte aproape de Montes Carpatus se afla frumosul crater Copernic. Se estimeaza ca aceşti munti s–au format acum 3,5 miliarde de ani.

Cei care doresc sa vada Montes Carpatus prin telescoapele Observatorului Astronomic sint aşteptati la doua zile dupa Primul Patrar pina in Luna Plina.



Asteroizi cu nume romanesti

Toti asteroizii cu nume de romani fac parte din centura principala de asteroizi, situata intre Marte şi Jupiter.

Primul asteroid ce a primit un nume romanesc a fost cel cu numarul 2331. Acesta poarta numele lui Constantin Parvulescu: 2331 Parvulesco. A fost descoperit in 1936 de catre astronomul Delporte, in Belgia. Are un diametru cuprins intre 11 şi 24 km. Face o rotatie in jurul Soarelui o data la 3,78 ani. Se poate apropia de Terra la 140.000.00 km. Constantin Parvulescu a fost profesor de astronomie la Cernauti, Timişoara şi Cluj. A fost directorul Observatorului Astronomic din Cluj. A studiat galaxiile, roiurile globulare şi stelele binare.

Un alt asteroid cu nume romanesc este 4268 Grebenikov. Eugeniu Grebenikov este un astronom de origine romana, nascut in Republica Moldova. Se ocupa cu studiul mecanicii cereşti. Asteroidul a fost descoperit in 1972 in Rusia şi are un diametru cuprins intre 5 şi 12 km. La 4,28 ani face o rotatie in jurul Soarelui.

De asemenea, ne putem mindri cu citiva asteroizi numiti in cinstea artiştilor romani.

Primul asteroid ce poarta numele unui artist roman este 6429 Brancuşi. Asteroidul sculptorului roman cunoscut in toata lumea se roteşte liniştit in jurul Soarelui şi a fost descoperit in 1971 la Observatorul de la Palomar (SUA). Diametrul asteroidului Brancuşi este estimat a fi cuprins intre 4 şi 9 km.

Asteroidul 9253, descoperit in 1971 la Observatorul Palomar, poarta numele de 9253 Oberth. Cu un diametru de maximum 6 km, asteroidul Oberth se afla la o distanta de 150.000.000 km de Terra. Hermannn Julius Oberth a fost un om de ştiinta nascut la Sibiu şi este considerat parintele zborului cosmic, fondatorul astronauticii şi inventatorul rachetei, alaturi de rusul Konstantin Tiolkovsky şi americanul Robert Goddard, dar nu a colaborat niciodata cu ceilalti doi, cercetarile lor desfaşurindu–se in paralel. La nici 14 ani, elevul de liceu Oberth proiectase deja primul model de racheta, fascinat de cartile lui Jules Verne "De la Pamint la Luna" şi "Calatorie in jurul lumii", pe care le ştia aproape pe de rost. Teza de doctorat i–a fost respinsa in 1922, in Germania, pe motiv ca era prea utopica. Publicata cu fonduri private, dupa ce a fost respinsa de mai multe edituri, cartea sa "Racheta spre spatiile interplanetare" avea sa devina o lucrare de o importanta covirşitoare, chiar daca initial a stirnit multe controverse. La virsta de 28 de an işi incheiase deja opera fundamentala a tehnicii rachetelor şi a zborului cosmic. Oberth a refuzat sa sustina doctoratul cu alt subiect, afirmind ca poate sa devina un cercetator valoros şi fara doctorat. Dupa cel de–al Doilea Razboi Mondial, s–a stabilit in Germania. S–a retras din lumea ştiintei in 1968, dedicindu–se filosofiei. A murit in 1989, iar un an mai tirziu Academia Romana l–a ales membru post–mortem. Prima racheta de mari dimensiuni, A4, a fost construita urmind in mare masura ideile lui Oberth. Nu mai putin de 95 de inventii şi recomandari ale savantului de origine romana se regasesc in constructia acestei rachete, cunoscuta ulterior sub numele de V2.

Asteroidul 9403 poarta numele de 9406 Sanduleak. Se afla la o departare de 300.000.000 km de Terra. Un an pe acest asteroid dureaza 4 ani paminteni. Asteroidul Sanduleak are un diametru de maximum 15 km. Astronomul american de origine romana Nicolae Sanduleak s–a ocupat de studiul stelelor stralucitoare din emisfera sudica.

Asteroidul 9493 Enescu poarta numele celui mai cunoscut compozitor roman: George Enescu. A fost descoperit in 1971 la Observatorul Palomar. Situat la peste 250.000.000 km departare, asteroidul Enescu are pina in 9 km diametru.

Yehudi Menuhin spunea despre George Enescu: "Pentru mine, Enescu va ramine una din veritabilele minuni ale lumii. Radacinile puternice şi nobletea sufletului sau sint provenite din propria lui tara, o tara de inegalata frumusete".

Asteroidul 9494 Donici poarta numele astronomului Nicolae Donici. Acesta a fost unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internationale şi primul reprezentant al Romaniei in acest for. Nicolae Donici (1875–1957) s–a nascut in Basarabia, la Dubasarii Vechi, şi este considerat primul astrofizician roman. A efectuat cercetari astronomice in Spania, Rusia, Portugalia, Indonezia, SUA etc. A construit un observator astronomic privat şi s–a preocupat, in special, de fizica solara, urmarind, in decursul vietii sale, şase eclipse totale de Soare.

Poetul Mihai Eminescu este imortalizat pe cer şi prin asteroidul 9495 Eminescu. Este un asteroid descoperit in 1971 la Observatorul Palomar. Este situat la o distanta medie de 250.000.000 km de Terra. Face o rotatie completa in jurul Soarelui o data la 3,23 ani. Se poate apropia la "numai" 140.000.000 km de planeta noastra. Diametrul asteroidului Eminescu nu depaşeşte 6 km.

Asteroidul 10034 Birlan poarta numele astronomului Mirel Birlan, ce lucreaza la Institutul de Mecanica Cereasca şi Calculul Efemeridelor din Paris. Se ocupa cu studiul dinamicii corpurilor mici din sistemul solar. Asteroidul a fost descoperit in 1981 in SUA.

Biologul şi astronomul amator Jean Dragesco a "primit" un asteroid cu ocazia implinirii a 80 de ani, in anul 2000. Asteroidul este 12498 Dragesco. A fost descoperit in 1998. Diametrul acestui asteroid nu depaşeşte 10 km.



Comete cu nume romanesti

Cometele poarta, in general, numele descoperitorului. Pina acum un singur roman a realizat aceasta performanta: Victor Daimaca. S–a nascut la Drobeta–Turnu Severin in 1892. A fost pasionat de astronomie din copilarie: şi–a ,"construit" un observator astronomic in podul casei, dotat cu un binoclu Zeiss, care marea de şase ori, şi un ,"vizor" de cinci–şase tigle scoase din acoperiş, spre emisfera de sud. Dupa absolvirea facultatii, Victor Daimaca s–a stabilit in Tirgu Jiu, unde a predat matematica la Şcoala Normala. Aici, avind drept "observator" un stilp de gard, unde rezema binoclul, a inceput sa caute comete noi: la 3 septembrie 1943 a observat un astfel de corp ceresc la limita dintre constelatiile Lynx şi Ursa Major. A fost prima cometa descoperita de un roman, fiind inregistrata la Uniunea Internationala Astronomica de la Copenhaga sub denumirea de Damaica 1943c. Alti astronomi au observat cometa, confirmind descoperirea lui Daimaca. La mai putin de patru luni de la prima descoperire, la 16 decembrie 1943, Daimaca a gasit o a doua cometa, insa aceasta era descoperita concomitent şi de astronomii Van Gent şi Peltier (telegrama acestora a ajuns mai repede la Uniunea Internationala Astronomica de la Copenhaga), fapt pentru care s–a numit cometa Van Gent Peltier Damaica 1943 W1. In 1945 a descoperit şi cometa Kopf, ulterior gasita şi de un german, dar, ca şi in cazul precedent, telegrama lui Daimaca a ajuns mult mai tirziu. De data aceasta doar numele descoperitorului german a fost dat asteroidului. Destin tipic romanesc, repetat dramatic de atitia savanti, intre care la loc de frunte e cazul lui Nicolae Paulescu, inventatorul insulinei, in locul caruia au luat Premiul Nobel doi canadieni care facusera aceeaşi descoperire cu aproape un an mai tirziu decit cercetatorul roman.

Daimaca a continuat sa caute comete de la Observatorul Astronomic din Bucureşti, dar nu a mai descoperit niciuna. Este singurul roman ce a descoperit comete.



Informatii utile

Cei care doresc sa vada plantele sistemului nostru solar, Luna, cometele şi eclipsele o pot face la Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, aflat pe Bd. Lascar Catargiu nr. 21, sect. 1.

Puteti contacta, inainte de vizita, echipa Observatorului Astronomic şi sa verificati astfel evenimentele celeste şi datele la care acestea vor avea loc:

Datele de contact sint:

l telefon: 021/212.96.44;

l e–mail: dialog@astro–urseanu.ro, sau sonka@astro–urseanu.ro

l www.astro–urseanu.ro;

In fiecare vineri, incepind cu ora 20.00 (din mai pina in septembrie), Observatorul Astronomic va aşteapta la spectacolul de pe planetarium pentru a face o calatorie pina la marginea Universului: un tur al cerului vizibil de pe Terra, apoi un zbor catre Luna şi o calatorie contracronometru printre planete şi satelitii lor, printre stele, prin Universul cunoscut pina acum. Spectacolul se va tine chiar daca cerul este innorat. Prezentarea dureaza 45 de minute şi se va taxa cu un bilet de intrare. Locuri limitate (35).

Observatorul Astronomic este deschis accesului public, putind fi vizitat de catre grupuri organizate sau persoane individuale.

Nu sint necesare programari prealabile. In cazul grupurilor foarte mari (70–100 de persoane), este bine sa se faca o programare prin telefon (021/212.96.44).

Costul unui bilet este de 5 lei, iar pentru categoriile care beneficiaza de reduceri (elevi, studenti, pensionari) biletul redus costa 3 lei. Taxa de fotografiere de catre turişti este 15 lei. Fiecare vizitator beneficiaza de ghidaj gratuit in limbile romana şi engleza.

Programul de vizitare

Vizitarea expozitiei astronomice şi observatii solare: marti – vineri intre orele 14.00 şi 18.00. Observatii nocturne: marti, vineri, simbata intre orele 19.00 şi 22.00.

Program de planetarium: in fiecare vineri de la ora 20.00.

Ultimul vizitator intra la ora 21.45.





Text & foto: Cristina si Cristin Dumitru
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona