Iasii, iarna
Articol







Situat in nord–estul tarii, Iasiul este unul dintre reperele deosebite ale tarii, locul unde istoria si traditia si–au dat in mod fericit intilnire. "Oras amplasat pe cele sapte coline", Iasiul este o destinatie ideala, in toate anotimpurile, pentru toate categoriile de turisti, caci are ce oferi. 600 de ani de atestare documentara sarbatoriti anul trecut inseamna un trecut consistent. Am poposit si noi in "capitala de suflet" a Romaniei in preajma sarbatorilor, cind decorul hibernal rezona perfect cu ghirlandele, brazii impodobiti si celelalte decoratiuni ce animau urbea, spre a ne aduce aminte de vremurile de altadata.



Text: Adina Baranovschi

Foto: Bogdan Baranovschi



Adina Baranovschi este absolventa a Facultatii de Litere, autoare de articole din domeniile cultura si turism, critic de teatru, fost membru al Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru (AICT), traducator, dar si jurnalist cu specializarea in turism, cu articole publicate in numeroase reviste. Este membru al Asociatiei Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism din Romania (AJTR).



Bogdan Baranovschi este fotojurnalist cu specializarea in turism, cu lucrari participante si premiate la diverse concursuri de gen si publicate in reviste de specialitate.



De–atitea ori am fost la Iasi, in fiecare anotimp, si de fiecare data ni s–a parut neschimbat. Inspiram aerul patriarhal, molcom, atit de caracteristic "dulcelui tirg" moldovenesc, faceam turul aleilor, parcurilor si gradinilor iesene itinerar obligatoriu , apoi ne preumblam prin locurile pe unde au trecut si stat Creanga, Eminescu, Alecsandri, Sadoveanu, Topirceanu, Mihail Codreanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu si atitia altii. Cele mai multe dintre casele lor sint astazi monumente si obiective turistice.

Documentele vremii mentioneaza Iasii ca tirg in a doua jumatate a veacului al XIV–lea, ca punct de vama in 1408 si ca oras citiva ani mai tirziu, cind exista aici o curte domneasca. Fiind capitala a Moldovei din secolul al XV–lea pina in 1859, Iasiul a cunoscut o dezvoltare importanta de–a lungul timpului, jucind un rol covirsitor in istorie. In ianuarie 1859, aici au fost puse bazele Unirii Principatelor si realizarii statului national prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor. Se poate spune ca urmele istoriei se pastreaza inca nealterate, caci aproape la tot pasul se gasesc o placa memoriala, un monument, cladiri sau vestigii atestind evenimentele respective.

Zestrea nepretuita a urbei de pe malurile Bahluiului o constituie, desigur, edificiile, monumentele, bisericile si minastirile, unele de o importanta aparte.

Palatul Culturii

Emblema sau efigie incontestabila, Palatul Culturii domina arhitectural orasul. Palatul a fost ridicat pe ruinele vechii curti domnesti medievale a lui Alexandru cel Bun, din care se mai pastreaza un fragment de zid in apropiere, si este renumit prin atractiile sale: ceasul din turn (decorat cu mici vitralii, clopotele reproducind, la fiecare ora exacta, "Hora Unirii"), numeroasele detalii ornamentale exterioare (statui, elemente heraldice), dar si bijuteriile arhitectonice interioare (Sala Voievozilor, cu portretele domnitorilor Moldovei si ale regilor Romaniei; Sala Gotica, unde se poate admira mozaicul ce reprezinta un "bestiar" medieval cu grifoni, acvile bicefale, lei; Sala "Henri Coanda" si multe alte incaperi ale celor 365 de camere, cite se spune ca are palatul). Actualmente, palatul a intrat in reparatii capitale, fiind inchis vizitatorilor din motive de siguranta.

Palatul Roznovanu din inima orasului (primaria) este o alta constructie unicat a Iasiului, datorata arhitectului Johan Freywald, care a mai proiectat si Catedrala Mitropolitana, inaltata in secolul al XVIII–lea intr–un stil neoclasic, cu elemente baroce. La un moment dat a fost folosit ca resedinta temporara a familiei regale, biroul primarului de azi fiind chiar acela al regelui Ferdinand, iar in actuala sala de sedinte s–a intrunit, in 1918, Consiliul de Razboi al Romaniei.

Teatrul National "Vasile Alecsandri" este considerat a fi cel mai vechi si cel mai frumos lacas de acest gen din tara, datorat arhitectilor vienezi Fellner si Helmer, ce au proiectat constructii similare in Viena, Praga, Odessa si Z•rich. Construita intre 1894 si 1896, cladirea este o veritabila bijuterie arhitectonica, aflata azi in plina restaurare.

Inima vietii universitare pulseaza pe dealul Copoului, unde se afla Universitatea "Al.I. Cuza", veritabil Palat Universitar, inaugurat in 1897 in prezenta regelui Carol I si a reginei Elisabeta si opera arhitectului Louis Blanc, acompaniat de Biblioteca Centrala Universitara "M. Eminescu", ambele edificii fiind bijuterii arhitectonice.

Iasiul este, dupa Bucuresti, orasul cu cele mai multe locasuri sfinte. Intre ele stralucesc, aidoma unor nestemate, Trei Ierarhi, Golia, Galata, Cetatuia, Barboi si, desigur, impunatoarea Catedrala Mitropolitana, unde se afla moastele Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei si a Bucovinei, la a carei racla vin sa se inchine credinciosi din toate colturile tarii, in special in ziua praznuirii ei

(14 octombrie), in unul dintre cele mai mari pelerinaje din Romania. Inaugurata cu mare fast in 1887, cind a participat regele Carol I, Mitropolia ieseana se remarca prin picturile lui Gheorghe Tattarescu, prin imensele vitralii si elemente decorative baroc–renascentiste. Si ea se afla astazi in plin proces de restaurare.

Plimbari in marele oras

Nu putem ajunge la Iasi fara sa ne plimbam prin parcul Copou (unde se afla vestitul "Tei al lui Eminescu", sub care adasta "poetul nepereche" mistuit de amorul pentru Veronica Micle), o gradina nostalgica, unde se afla cel mai vechi monument statuar din Romania (Obeliscul cu Lei, din 1834); pe la bojdeuca lui Creanga din cartierul Ticau (unde scriitorul a locuit din 1872 pina in 1889, anul mortii sale, si unde l–a primit pe Eminescu, casa devenita muzeu in 1918, fiind prima casa memoriala din Romania); pe la "Plopii fara sot" (un pilc de plopi din zona Bucium, sub ramurile carora Eminescu ar fi scris poezii nemuritoare); prin Gradina Botanica (una dintre cele mai vechi gradini de acest tip din tara si printre cele mai intinse din lume, cu o gama variata de plante mediteraneene, tropicale, decorative, flori si arbusti exotici).

Perioada sarbatorilor de iarna se simte mai pregnant intr–un asemenea oras patriarhal. Impodobit de natura in straie de sezon, cu copacii si acoperisurile cladirilor ninse, golit de studenti, simti cum te invaluie o atmosfera din alt veac. Ne–am plimbat agale prin centru, din Piata Unirii pina la Palatul Culturii, trecind pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfint, prin preajma Mitropoliei, apoi pe bulevardul Copou, unde linistea era "academica", lasindu–ne cuprinsi de farmecul hibernal. Parca Iasiul se afla in afara timpului...

Doar huruitul pitorescului tramvai de epoca, scos la plimbare pe traseul Tirgu Cucu Copou de trei ori pe an, doar la zile de sarbatoare (de Paste, apoi in octombrie, de "Zilele Iasiului", cind are loc hramul Cuvioasei Parascheva, si de Craciun), mai despica tihna atotcuprinzatoare.

Cel mai mult insa ne–a placut ieslea cu personaje biblice din fata Institutului Teologic romano–catolic de pe strada Vascauteanu, o straduta mai ascunsa din dealul Copoului. Cine poposeste acolo are impresia ca asista chiar la nasterea Pruncului, intr–atit de real este imaginata aceasta secventa biblica. Fecioara, Pruncul, magii, mielutii, toate aceste personaje, desi naiv sculptate, sint foarte expresive si te fac sa zabovesti in fata lor, rememorind momentele sublime ale venirii pe lume a Mintuitorului.

Pentru noi, traind intr–un Bucuresti sufocant, a fost o ocazie de a "reduce motoarele", adaptindu–ne din mers ritmului molcom al orasului. Ne–am bucurat ca niste copii de ghirlandele si ornamentele cu beculete cu care erau impodobiti stilpii, de brazii plini de globuri multicolore si de cadouri improvizate, de jocurile de lumini ale acestor decoratiuni care inviorau o cetate incremenita.

Iasii, iarna, iti lasa o nostalgie iremediabila in suflet, dar si o nesfirsita speranta ca mai poti simti tihna, intr–o lume zorita, supusa consumismului si internetului devorator. Intr–un decor superb, ca in basmele de altadata, parca retraiesti perioada copilariei, bucurindu–te de o viata lipsita de griji, cum numai la virsta aceea era cu putinta. Pentru noi, popasul in "dulcele tirg" a fost ca o reintoarcere necesara in timp, intr–o era a magiei si mitului, ale caror reflexii ne–au inmuiat sufletele.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona