Gorjul, definit prin arta, folclor si spatiu monahal
Articol












"Foaie verde–a bobului/ Lung e drumul Gorjului", spune un vechi cintec al Mariei Tanase, cea careia ii scria, atunci cind se afla in capitala Frantei, Titanului din Hobita, aducindu–si aminte de murmurul Jiului si de versurile de dor ale cintecelor populare interpretate cu atita har de lautarii Gorjului.



Constantin Brancusi este un brand al universalitatii, un artist a carui opera nu tine de locul nasterii, dar care va avea mereu radacinile in Gorj, pentru ca intreaga sa creatie poarta pecetea simbolurilor si trairilor din primii ani ai vietii. Iar din Gorj pina la Paris, drumul sau a legat un fir invizibil care va atrage mereu vizitatorii ce vor descoperi aici, in nordul Olteniei, nu numai operele monumentale de pe Axa Eroilor, ci mai ales o intreaga creatie culturala, religioasa, artistica, adunata intr–un tot inimitabil, purtind numele de Gorj.

Pornind de la mostenirea artistica lasata de Constantin Brancusi, in Gorj se dezvolta un puternic pol de turism cultural, sportiv, rural si ecumenic, domenii care pot reprezenta tot atitea invitatii la descoperire si aventura.

Prin imaginile si informatiile selectate, va aducem in atentie spiritul inventiv al gorjenilor, aplecarea lor catre lucrul bine facut si specificitatea judetului Gorj ca factor de imbogatire a filonului spiritualitatii si al patrimoniului cultural din spatiul romanesc.



Sub semnul lui Brancusi, Tudor Vladimirescu si Ecaterina Teodoroiu

Judetul Gorj dispune de un potential turistic deosebit, cunoscut insuficient la nivel national. Municipiul Tirgu–Jiu gazduieste memorabila opera a marelui sculptor Constantin Brancusi, Ansamblul Monumental "Calea Eroilor", compus din Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Recunostintei fara sfirsit, ansamblu ridicat in anul 1938, la cererea Ligii Femeilor Gorjene. Presedinta ligii era pe atunci Arethia Tatarescu, sotia primului–ministru al tarii, originar din Poiana Gorjului.

In 1936, Oficiul National de Turism a declarat orasul Tirgu–Jiu, alaturi de Timisoara, drept localitate de interes turistic national, avind ca argumente Gradina publica – a carei amenajare a inceput pe la mijlocul veacului al XIX–lea –, dar si armonia caselor, a lacasurilor publice, strazile curate si politica edilitara bine chibzuita.

Pentru cei care doresc sa cunoasca originile marelui sculptor, Hobita este locul natal unde Constantin Brancusi si–a petrecut primii ani ai copilariei. Casa cuprinde doua camere in care se adapostea intreaga familie a artistului. In interior se vor regasi elemente de mobilier, vestimentatie traditionala locului si citeva fotografii de familie.

Cea de a doua destinatie gorjana este cea de la Vladimir (Casa memoriala "Tudor Vladimirescu") sau cea din Tirgu–Jiu (locul de nastere al Eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu).



Spatiul monahal, o referinta a Gorjului

Piesele de rezistenta din zestrea turistica a judetului sint minastirile, dintre care cele mai reprezentative sint Tismana, Lainici, Visina, Polovragi, Camaraseasca, Strimba si Crasna, precum si schiturile sau bisericile din lemn, care ar convinge pe oricine ca aceste locuri merita sa fie vizitate.

Minastirea Tismana, situata la 40 de kilometri de Tirgu–Jiu si ridicata in anul 1378 de catre Sfintul Nicodim, a servit ca loc de refugiu in vremuri de restriste si a atras de–a lungul secolelor, prin pitoresc si istoric, personalitati de prim rang ale culturii romanesti, dar si pelerini din alte zari. Au scris despre Tismana si superba sa minastire, considerata "inima monahismului romanesc", scriitorii Paul de Alep, Grigore Alexandrescu, Alexandru Filimon, Alexandru Vlahuta, George Cosbuc, Ramiro Ortiz, Nicolae Iorga si multi altii. In 2006, declarat "Anul Sfintului Nicodim de la Tismana", s–au comemorat 600 de ani de la plecarea la Domnul a Sfintului Nicodim de la Tismana, teolog, ascet isihast, ctitor de minastiri si diplomat. Mai sus de minastire, pe carari putin umblate, se ajunge la trei asezari retrase, schituri de maici, legate prin firul nevazut al credintei de minastirea–mama. Aici, atmosfera monahala cu care esti primit te va marca si te va determina sa uiti de problemele cotidiene si sa te lasi dus de frumusetea minastirii si de invataturile Maicii Starete.

Manastirea Lainici este o alta constructie monahala care dainuie pe spatiul gorjean. Ea cuprinde doua biserici, una din secolul al XVIII–lea si cealalta contemporana, fiind situata in salbaticia de stinca si paduri a Defileului Jiului, alaturi de schitul Locurele, metoc al minastirii. La iesirea din defileu strajuieste Minastirea Visina, ca marturie a inceputurilor monahismului din Tara Romaneasca, asezamint al aceluiasi mare ctitor al ortodoxiei, Sfintul Nicodim.

Pentru turistii care vin de la Rimnicu Vilcea spre Tirgu–Jiu este indicat un popas la Minastirea Polovragi, asezamint de maici, construit la inceputul secolului al XVI–lea. Citiva kilometri mai departe, inainte de a ajunge in municipiul Tirgu–Jiu, pelerinul doritor de popas de suflet se poate abate spre Minastirea Sf. Ioan Botezatorul – Camaraseasca, aflata pe malul drept al riului Gilort, la nord–est de orasul Tirgu Carbunesti, minastire ctitorita in anul 1780.

In orice vatra de sat poate fi gasita la loc de cinste cite o bisericuta din lemn, bijuterie arhitectonica ridicata de intemeietorii asezarii sau de intreaga obste. Astfel, Gorjul se poate mindri cu cel mai mare numar de biserici din lemn (peste 100) din intreaga tara.



Destinatie turistica de vara si de iarna

La 30 de kilometri de Tirgu–Jiu se afla statiunea balneara Sacelu, care dateaza din timpul romanilor, avind in prezent peste 400 de locuri de cazare, bine–cunoscuta pentru apele sale puternic mineralizate, folosite pentru cura externa, in afectiuni reumatismale, ale aparatului locomotor si sistemului nervos periferic, sau in cura interna, pentru tratarea afectiunilor aparatului digestiv, in bolile renale ori hepatobiliare.

Zestrea montana a judetului Gorj este reprezentata de versantii sudici ai Muntilor Paring si Vilcan si, partial, de Muntii Capatinei, Godeanu si Mehedinti. Aceasta zona, situata in partea de nord a municipiului Tirgu–Jiu, la aproximativ 30–40 km, le ofera iubitorilor muntelui extrem de multe atractii: trasee turistice montane pedestre, zone omologate pentru practicarea alpinismului si escaladei, pesteri, avene, canioane, cascade, inclusiv cascade de gheata. Datorita acestui potential, sporturile montane constituie cea mai atractiva activitate pentru turisti.

Aici se pot practica raftingul (fiind cea mai atractiva zona pentru acest sport), canyioningul, speologia (Gorjul detine cel mai mare potential turistic speologic din tara), alpinismul si escalada (judetul Gorj este anual gazda finalei Campionatului National de Escalada), mountain bike, offroad, ATV si enduro, scufundari, zborul cu parapanta si deltaplanul, schiul si multe altele.

Toate aceste posibilitati sportive si de recreere au stat la baza realizarii Programului "Romania – Gorj – Adventure", cu siguranta cel mai complet si complex program de aventura montana din Romania, declarat, la

Tirgul National de Turism al Romaniei, "Cel mai atractiv program turistic lansat de turoperatori in anul 2004". Cele peste 25 de activitati turistico–sportive de vara si de iarna ale programului, toate pregatite exceptional pe niveluri de dificultate, fac ca acest program sa constituie unul dintre cele mai competitive pe plan european.

Potentialul turistic montan al judetului este completat de datele naturale extrem de generoase. Este suficient sa mentionam faptul ca in Gorj exista peste 2.000 de pesteri, dintre care doua sint amenajate si introduse in circuitul turistic. Una dintre acestea, Pestera Muierilor, situata la 40 km de Tirgu–Jiu, pe teritoriul comunei Baia de Fier, s–a format cu 6.000 de ani in urma, intr–un masiv calcaros, ca opera a riului Galbenul. Avind o lungime de peste 3.600 de metri, este dispusa pe patru niveluri de carstificare, etajul superior (960 m) fiind electrificat si introdus in circuitul turistic, in timp ce etajele inferioare au statut de rezervatie stiintifica speologica.

La 63 de kilometri distanta de Tirgu–Jiu, la altitudinea de 1.600 m, se afla statiunea montana Rinca, la care accesul se face pe soseaua Transalpina, DN 67C, prin orasul Novaci. Aflata in apropiere de virful Papusa, lacul Gilcescu sau Obirsia Lotrului, statiunea este locul ideal pentru practicarea sporturilor de iarna sau pentru zborurile cu parapanta. Pentru sporturile de iarna, sint amenajate doua pirtii de schi, una de nivel mediu si cealalta pentru incepatori, cea din urma fiind dotata si cu instalatie de nocturna.

De asemenea, in partea de nord a judetului se afla si Defileul Jiului, care face legatura intre Tirgu–Jiu si Petrosani. Cu un peisaj deosebit de spectaculos, Defileul Jiului este extrem de atractiv si beneficiaza de un potential natural de exceptie, fiind declarat Parc National in anul 2005, ceea ce a condus la demararea unui program special de conservare si protejare a patrimoniului natural.

Nu putem omite nici Valea Sohodolului, situata la 15 km distanta de Tirgu–Jiu, o imbinare de stinci cu aspect selenar si un univers al apelor involburate, care isi croiesc drumul prin stinca tare, creind forme spectaculoase, precum "Cuptorul", "Steiul", "Narile" si "Inelul.



Gorjul, vatra a folclorului si traditiei oltenesti

Vatra folclorica de exceptie, Gorjul mai pastreaza inca, din fericire, destule dintre atributele care i–au adus faima, traditiile, obiceiurile si mestesugurile fiind transmise din generatie in generatie. In Gorjul ancestral a inflorit o adevarata civilizatie a lemnului, dovada acestei sintagme fiind Muzeul Etnografic de la Curtisoara, considerat o veritabila oglinda a satului gorjenesc traditional de odinioara. Dar acelasi neintrecut mestesug este povestit si de cele peste 100 de biserici din lemn pastrate din vremuri stravechi si pina astazi in tara Jiului de Sus, iar centrele de la Tismana, Pestisani, Balanesti, Polovragi sau Crasna au dat si mai dau inca mesteri iscusiti. Tesutul, brodatul, cusutul, olaritul, cojocaritul sau dogaritul sint tot atitea mestesuguri ridicate de taranii gorjeni la nivel de arta. Nu putem vorbi despre arta broderiei si a tesatoriei fara sa ne gindim la minunatele covoare si ii oltenesti, realizate inca in localitati precum Tismana, Arcani si Pades. Olaritul este, de asemenea, un mestesug stravechi, care se pastreaza ca o adevarata arta, in localitati precum Glogova, Galesoaia, Virtop

si Stefanesti. In domeniul artei decorative pe sticla, sint bine–cunoscute lucrarile realizate de sculptorul Mihai Topescu, lucrari recunoscute inclusiv in Germania, Grecia, Statele Unite, Japonia, Danemarca sau Olanda.

Dupa Bucovina, Maramures si Oas, Gorjul este cunoscut drept o exceptionala vatra de cintec. In perioada actuala, in judetul Gorj isi desfasoara activitatea citeva prestigioase ansambluri folclorice, care reprezinta la nivel national si european obiceiurile si traditiile populare romanesti: Ansamblul Artistic Profesionist "Doina Gorjului", Ansamblul folcloric "Maria Lataretu", "Nedeea" din Novaci, "Gilortul" din Tirgu Carbunesti, "Ciobanasul" din Polovragi, "Motrul" din municipiul omonim.

De altfel, judetul organizeaza anual peste 22 de manifestari folclorice, dintre care cele mai renumite sint Festivalul International de Folclor de la Tirgu–Jiu, Sarbatorile dealului (manifestare etnofolclorica la Runcu), Tirgul Popular Tismana (ceramica, olarit si seminte agricole), Festivalul Portului si Dansului Popular pentru Tineret Memorial "Liviu Dafinescu" (manifestare organizata la Tirgu–Jiu si Novaci), Zilele culturii novacene (festival interjudetean de folclor pastoral, legat de obiceiul urcatului oilor la munte), Festivalul pentru Tineret de la Godinesti si Hurezani, Festivalul Cintecului, Jocului si Portului Popular Gorjenesc" de la Tismana, Cintecul Motrului, Coboritul oilor la Baia de Fier si multe altele.



Adina Andritoiu,

consilier comunicare, Consiliul Judetean Gorj
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona