Pelerinaj in capitala Moldovei
Articol








Pelerinajul constituie una dintre ofertele generoase ale turismului religios, fiind un prilej de a imbina credinta (prin vizitarea asezamintelor monahale si participarea la slujbele oficiate acolo) cu relaxarea in preajma locurilor sfinte, datatoare de liniste sufleteasca, aspecte valabile mai ales in cazul sihastriilor si al locurilor mai izolate, situate departe de aglomerarile urbane.

Exista insa si pelerinaje "zgomotoase", care se petrec in marile orase, la care participa un numar impresionant de oameni, atrasi de ineditul manifestarii, in care latura evlavioasa se amesteca din plin cu latura comerciala. Un asemenea eveniment are loc anual la Iasi, in luna octombrie, de Sfinta Cuvioasa Parascheva(14 octombrie), fiind principala "atractie" a unui complex de actiuni si activitati cultural–artistice–religioase, intitulat "Sarbatorile Iasilor".



Pelerinajul din capitala Moldovei a ajuns la a 20–a editie, devenind principala oferta turistica a "dulcelui tirg al Iesilor". Daca, la inceput, initiativa Mitropoliei iesene viza doar inchinarea multimii la moastele Sfintei Parascheva, in timp primaria a transformat acest eveniment intr–o oportunitate comerciala, incluzindu–l in cadrul unui eveniment amplu, alaturi de o multime de manifestari si actiuni, sub genericul "Sarbatorile Iasilor". Astfel, pe linga pelerinajul propriu–zis la Catedrala mitropolitana, mai au loc si alte activitati colaterale, precum Tirgul mesterilor populari, Sarbatoarea vinului, Festivalul de Folclor "Trandafir de la Moldova", Tirgul cu produse alimentare si nealimentare, Tirgul anticarilor, concerte in aer liber, demonstratii de parasutism, focuri de artificii etc. In preajma Mitropoliei, pe strazi, in parcuri, pe alei, in perimetrul central sint amenajate corturi, tarabe, standuri cu tot felul de produse – de la carti, icoane, candele si alte obiecte liturgice la imbracaminte, marfuri de uz casnic si produse de artizanat. Intregul complex de manifestari ale "Sarbatorilor Iasiului" rezoneaza perfect cu aerul patriarhal al urbei moldave si cu specificul sau traditional.

Timp de o saptamina, atmosfera din "dulcele tirg" este aceea de imensa petrecere populara citadina, desfasurata in aer liber pe bdul Stefan cel Mare si Sfint, pe esplanada Palatului Culturii si a Halei Centrale, pe strazile emblematice (Lapusneanu, Costache Negri pina in Tirgu Cucului si Palat pina in Podu Ros), precum si in alte locuri pitoresti. Mirosul florilor de toamna si al busuiocului, care se vind la tot pasul, se amesteca din plin cu fumul micilor, al pastramei de oaie sau al colacului sasesc, dar si cu izul de must si vin fiert, care fac deliciul trecatorilor.

Desigur, cel mai important eveniment al sarbatorilor iesene este pelerinajul la moastele Sfintei Parascheva (combinate, de regula, si cu moastele altor sfinti ortodocsi, aduse din Grecia sau Rusia), a carei racla este scoasa in curtea Mitropoliei, pentru ca toti cei sositi aici sa o atinga. Lumea sta la rind ore in sir, chiar o zi si o noapte, caci miile de pelerini vin cu speranta ca rugaciunile lor "la Sfinta" sint de leac.

Ceea ce surprinde de la bun inceput este furnicarul de lume sau adunatura pestrita, de la simpli pelerini si oameni obisnuiti, de la tara sau oraseni, la nevoiasi si persoane cu dizabilitati, sositi la Iasi convinsi ca vor fi tamaduiti sau ca macar li se vor alina suferintele. Lor le este destinata si o masa speciala, ce cuprinde sarmale pregatite de angajatele primariei si ale altor institutii iesene. Spectacolul strazii, alcatuit din figurile pelerinilor, este insa cel mai fascinant din tot ansamblul festivitatilor iesene, contrastind puternic cu tinerii imbracati in costume de epoca, ce se plimba agale prin multime, element inedit din cadrul sarbatorilor, menit sa reinvie atmosfera de odinioara. De altfel, una dintre intentiile organizatorilor (Primaria Iasiului si Mitropolia Moldovei) este aceea de a readuce in prim–plan Iasiul de altadata, prin crearea unor "secvente temporale", precum expozitia de fotografii cu orasul vechi, amplasate in fata Palatului Roznovanu (primaria), promenada tinerilor costumati ca acum 100 de ani (fetele purtind rochii lungi, elegante, si accesorii pe masura, iar baietii avind asortate la costum jobene si bastoane), plimbarea cu tramvaiul de epoca pe traseul Tg. Cucului–Copou, tirgul de antichitati cu obiecte de altadata de pe strada Lapusneanu, in perimetrul Galeriei lui Dumitru Grumazescu, un cunoscut colectionar local.

Una dintre manifestarile autentice ale Sarbatorilor Iasiului o constituie si tirgul mesterilor populari veniti din toate regiunile etnografice ale tarii (Suceava, Neamt, Bistrita–Nasaud, Harghita s.a.) si din afara (Republica Moldova), pentru a–si promova si a–si vinde produsele orginale din ceramica, tesaturile, ustensilele din lemn, instrumentele muzicale, obiectele de piele sau imbracaminte intr–o mare varietate de culori, care incinta privirile. Nu lipsesc nici momentele–kitsch, inerente unei manifestari de o asemenea amploare.

Cu bune si cu rele, pelerinajul din capitala Moldovei constituie o imagine emblematica a zilelor noastre, in care piosenia si latura comerciala merg mina in mina. La sfirsitul sarbatorilor, toata lumea este multumita; pelerinii, ca si–au indeplinit o datorie de suflet prin aceasta calatorie spirituala, iar comerciantii si organizatorii, ca au dat lovitura si au cistigat de pe urma evenimentului.



Moastele Sf. Parascheva de la Catedrala mitropolitana din Iasi

Considerata ocrotitoarea Moldovei si a Bucovinei, Sfinta Cuvioasa Parascheva este una dintre marile figuri ale ortodoxiei, renumita nu numai la noi, ci si in bisericile din Grecia, Bulgaria, Rusia, ca "temelie neclintita a crestinatatii", "mireasa duhovniceasca", "toiag al biruintei", "usa a mintuirii", "leac al durerilor", intruchipare a smereniei, evlaviei si monahismului religios stravechi. Viata ei este o pilda a harului dumnezeiesc intruchipat intr–o fiinta.

Cuvioasa Parascheva s–a nascut in secolul al XI–lea in Epivat, in vechea Tracie (astazi, Turcia), calugarindu–se de tinara, ducind un trai aspru, postind si rugindu–se neincetat, calindu–si sufletul, dar subrezindu–si trupul, astfel incit sanatatea i s–a agravat rapid. Ca urmare, s–a savirsit din viata la 25 de ani, insa moastele ei au rezistat timpului si, mai mult, au fost considerate facatoare de minuni, "pretios margaritar". Duse pe rind la Tirnovo (Bulgaria), Belgrad (Serbia) si Constantinopol (Turcia), au poposit la Iasi in anul 1641, prin stradania domnitorului Vasile Lupu, care le–a cumparat cu bani grei. De atunci, deci de vreo 370 de ani incoace, moastele se pastreaza la Catedrala mitropolitana din Iasi, fiind venerate cu piosenie, mai ales de ziua praznuirii sfintei (14 octombrie), prilej de mare pelerinaj, cind oamenii se roaga intens in fata raclei, cu convingerea intaririi in dreapta credinta si a izbavirii de suferinte si necazuri.



Adina Baranovschi

Foto: Bogdan Baranovschi
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona