Calendarul sarbatorilor de vara
Articol



Situata in preajma solstitiului de vara, sarbatoarea Sinzienelor are loc in ziua

de 24 iunie. Sinzienele sint reminiscente ale unui stravechi cult solar, inchinat probabil unei zeite silvestre, Sancta Diana, de aceea sint reprezentate in imaginatia populara sub forma unor preotese ale soarelui, dar si a unor zeitati nocturne, ascunse in desisul padurilor.



Ele apar in noaptea de 23 spre 24 iunie, pentru a imparti rod bogat holdelor, pentru a aduce fertilitate in gospodariile oamenilor, dar si pentru a tamadui bolile si suferintele acestora. Acum, florile se umplu de miros si, conform traditiei, trebuie culese si folosite fie ca leac, fie pentru a fi puse sub perna, cu credinta ca fetele isi vor afla in acest fel ursitul.

Un alt procedeu de divinatie populara era legat de momentul in care rasarea Constelatia Gainusei. Previ–ziunea meteorologica indica perioada prielnica pentru semanatul griului de toamna. Fiind perioada de inceput a secerisului, oamenii se incingeau cu tulpini de cicoare, pentru a fi sanatosi si pentru a avea spor in munca. Femeile care isi doresc sa aiba copii se scalda goale in lanuri de sinziene, pentru ca roua acestora sa le faca fertile. De asemenea, pentru pomenirea celor morti, se fac pomeni si se asaza flori frumos mirositoare pe morminte. O traditie din popor spune ca, de Sinziene, amuteste si cucul, anuntind inceperea sezonului de cosit si seceris. Tot cu acest prilej sint organizate tirguri si sarbatori populare, precum si iarmaroace, cel mai vestit fiind cel de la Suceava.



Obiceiuri traditionale de Sfintul Ilie

Data de 20 iulie este considerata mijlocul sezonului pastoral, care in–cepe de Sfintul Gheorghe si se sfirseste de Sfintul Dumitru. Sfintul Ilie este un zeu solar, identificat cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleizis din mitologia geto–daca si, in acelasi timp, o divinitate populara, insa numele si data sint preluate de la un sfint crestin – Sfintul Proroc Ilie. Fiind o divinitate solara, ocrotitoare a fenomenelor meteorologice, Sfintul Ilie produce tunete si trasnete, uneori ploi torentiale sau incendii. Fenomenele meteorologice se afla in puterea acestei divinitati, Sfintul Ilie legind sau dezlegind ploile ori hotarind unde si cind va cadea grindina. Peste stratul mitologic autohton s–au adaugat si traditiile crestinismului primitiv. Astfel, in ziua de 20 iulie, oamenii se duc la biserica cu bucate (Mosii de Sfintul Ilie), pentru pomenirea mortilor, iar in case se organizeaza praznice mari. Acum sint amintite mai ales sufletele copiilor morti si, de aceea, femeile de la tara cheama copii straini sub coroana unui mar, pe care il scutura de poame, dindu–se de pomana fructele cazute. Prin acest ritual se considera ca mortii se veselesc.

Totodata, in aceasta zi se duc in biserica mere (fructele Sfintu–lui Ilie), pentru a fi sfintite. De altfel, pina la aceasta data nu este voie sa se consume mere, deoarece este pericol de grindina. Ramasite ale obiceiurilor si ritualurilor precrestine se practica si azi in unele zone ale tarii, marcind astfel perenitatea acestora. In aceasta zi, cioba–nilor le era permis sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stina. Concomitent, se organizau nedee, un fel de reuniuni ale comunitatilor satesti de pe ambii versanti ai Carpatilor, tirguri, iarmaroace si bilciuri, unde se comercia–lizau produse pastorale, unelte agricole etc. Tinerii aveau posibilitatea sa se prinda la joc, acestea fiind bune ocazii de cunoastere a viitorilor soti.

In domeniul apicol, avea loc "retezatul stupilor", operatiune prin care barbatii considerati curati sufleteste si trupeste, imbracati in haine de sarbatoare si ajutati de un copil, recoltau mierea. Fagurii de miere erau dusi si sfintiti la biserica. Apoi avea loc un praznic, unde vecinii si rudele gustau din noua miere si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere.

Prin acest ritual se asigura belsugul stupilor, care erau aparati de molime. Ca si la sarbatorile oierilor, petrecerile cu cintec si joc erau nelipsite.

In ceea ce priveste medicina populara, 20 iulie era data la care se culegeau plantele de leac, in special busuiocul, dar si unele plante folosite pentru vraji si descintece.

Busuiocul era dus la bise–rica, pentru a fi sfintit, apoi era ars, iar cenusa se utiliza ca leac, mai ales atunci cind copiii faceau bube in gura.



De la sarbatori traditionale la festivaluri

Calendarul evenimentelor nu se rezuma la traditii: festivalurile cu care ne–am obisnuit in ultimii ani vor reveni si vara aceasta. Astfel, la sfirsitul lunii august, Festivalul Peninsula de la Tirgu–Mures va promova rockul de calitate, iar vizitatorii sint asteptati, ca de obicei, cu corturile, avind peste 1.500 de locuri de campare cu toate facilitatile de rigoare. In curind se va anunta si lista cu artistii care vor concerta, precum si programul evenimentelor. Anul trecut, Prodigy sau Suie Paparude au facut deliciul miilor de turisti veniti la Tirgu–Mures. La mare concurenta cu Peninsula, va avea loc la Busteni prima editie a Festivalului International de muzica rock Ost Mountain Fest, in perioada 6–8 august, in Poiana Mare din Valea Cerbului. Asa cum anunta organizatorii, "evenimentul are ca scop promovarea unei atitudini responsabile fata de mediul inconjurator in rindul fanilor muzicii rock si al pasionatilor de motociclism. Se doreste ca festivalul sa devina, in timp, o rampa de lansare a formatiilor de muzica rock din Romania si din Europa Centrala si de Est". Tot in luna august, la Sibiu, ArtMania, ajuns deja la cea de a cincea editie, propune nume noi, precum Serj Tankian, The Sisters of Mercy, Kamelot, festivalul desfasurindu–se in Piata Mare a orasului.



Sever Miu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona