Un muzeu plin de... viata Centrul Muzeal Eco–Turistic Delta Dunarii
Articol




Cel mai modern acvariu din Romania, diorame cu sunete din natura si facilitati pentru turisti demne de un muzeu din Vest... Sint doar citeva dintre atuurile Centrului Muzeal Eco–Turistic Delta Dunarii din Tulcea, deschis in februarie 2009.



Rechinul dintre corali şi cercelul sturionilor

Vizitarea Centrului Muzeal Eco–Tu–ristic incepe cu parterul, dar eu va voi invita mai intii la subsol, unde se afla acvariul. Muzeografii ne povestesc ca, inainte de deschiderea oficiala din 14 aprilie 2009, au fost zile cind centrul a fost inchis, in timpul programului, şi jumatate de ora. Asta pentru ca in zona acvariului era "om la om, ca la metrou".

Atractia principala o constituie un bazin cu peşti de recif şi corali, aduşi din Indonezia. Turiştii se string sa admire petele ca de leopard ale murenei, culorile peştelui turtit cu dungi portocalii sau silueta relativ mica, dar amenintatoare, a rechinului de recif. Din cind in cind, cite un vizitator se strecoara intr–un culoar inalt de pina la 1,5 m, pentru a intra intr–un tub cilidric transparent din mijlocul acvariului. Ca pentru a da peştilor ocazia sa admire, şi ei, o creatura ciudata. Mai incolo, alte vietati care bintuie printre corali (ei inşişi membri ai regnului animal): steaua de mare, crevetele curatator, peştele inger regal sau excentricul porc de mare cu tepi. "Uite, mami, peştele Nemo!", striga o fetita in fata peştelui clovn ocelat, vedeta animatiei In cautarea lui Nemo. Vietatile din reciful de corali reprezinta o noutate fata de Muzeul de Ştiinte ale Naturii Delta Dunarii, care adapostea vechiul acvariu.

Ne continuam periplul şi, invaluiti de o muzica discreta şi liniştitoare, descoperim crapii koi. Un simbol, in Extremul Orient, al bunatatii şi prieteniei. Decorati cu pete albe, negre şi roşii, aceşti peşti cauta mincarea printre pietricele, cu botul transformat intr–un aspirator subacvatic. Continuindu–ne vizita, ne intilnim cu vietatile din Delta Dunarii: peşti paşnici, precum bibanu–soare şi babuşca, şi rapitori, ca ştiuca, somnul sau şalaul.

Peştii autohtoni care atrag cel mai mult sint insa sturionii – cega, pastruga, nisetrul şi morunul. Aceşti "producatori" de icre negre sint gazduiti intr–un acvariu deschis, care le permite turiştilor sa admire siluetele sturionilor chiar de la etajul I. Contemporani, dupa unii autori, cu dinozaurii, aceşti peşti cartilaginoşi inoata pe linga resturile unei barci şi fragmente de ceramica.

Tot pe fundul acvariului descoperim şi o... bijuterie. Aflam, cu dezamagire, ca nu face parte din vreo comoara, ci este un cercel scapat de o turista care s–a aplecat prea mult deasupra acvariului. Cercelul va fi recuperat de un scafandru, "daca nu–l maninca un sturion pina atunci", ne explica, zimbind, muzeograful Gabriel Maran.



Paradisul pelicanilor

Aflati inca sub vraja vietuitoarelor din adincuri, urcam la parter pentru a descoperi mai multe despre Delta Dunarii. Cel mai tinar pamint al Europei, Delta a aparut acum circa 12.000 de ani, ca urmare a interactiunii fluviului cu Marea Neagra, aşa cum ne arata citeva reprezentari grafice despre geneza şi evolutia sa. Primele dovezi ale prezentei umane in Delta sint din mileniul XI i. Hr. Intr–o vitrina admiram vestigii din neolitic, din colonii antice greceşti şi aşezari romane, iar cine vrea sa afle mai multe despre siturile arheologice din zona poate consulta o harta interactiva. Pe o alta harta, reprezentind Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, sint marcate zonele cu protectie integrala, marile colonii de pasari şi principalele trasee turistice din Delta, care au ca punct de plecare oraşul Tulcea.

Si pentru ca hartile singure ar fi insuficiente pentru a dezvalui bogatiile naturale ale Deltei, vizitatorul este invitat sa afle mai multe despre flora şi fauna zonei gratie unor info–chioscuri, dar şi admirind dioramele. Astfel, simbolul Deltei, pelicanul comun, imparte o diorama cu pelicanul cret. Ambele specii au fost declarate "monumente al naturii". In diorama despre Delta Fluviala intilnim rata mare şi lebada de vara, dar şi mamifere apreciate pentru blana lor – bizamul, vidra şi nurca (ultimele doua insa sint protejate).

Exponatele prezentate in diorame nu sint separate de vizitator prin vreun geam de sticla. Realismul este amplificat de fundalurile realizate din mai multe fotografii unite şi de coloana sonora – un mixaj cu glasul pasarilor din habitatele respective. "Dar sint adevarate?", intreaba, privind un pic speriata, o fetita de citiva anişori. Parintii o liniştesc, spunindu–i adevarul. O fapta utila, tinind cont ca in diorama urmatoare micuta va descoperi alte fiinte ce ar putea s–o sperie: buha, codalbul şi şacalul.

Acestea sint citeva dintre vietuitoarele din padurea Letea, situata in Delta fluvio–maritima, zona aflata intre aliniamentul celor mai intinse grinduri marine (fişii de teren ridicate, formate din depuneri) şi tarmul Marii Negre. Nisipurile din grinduri au temperaturi de pina la 70 de grade Celsius, insa in zonele depresionare vegetatia are acces la apa freatica. Motiv pentru care au aparut paduri ca Letea şi Caraorman, cu vegetatie subtropicala, in care plantele agatatoare se prind pe arbori masivi. Cum ar fi frasinul pufos (specie descoperita pentru prima oara aici), stejarul, ulmul etc. Pentru a da o idee despre masivitatea arborilor din aceste paduri, pe zidul din afara dioramei este expusa o parte din trunchiul unui ulm.

Ultima diorama de la parter prezinta vietuitoare din complexul lagunar Razim–Sinoie. Avind in fundal o imagine romantica a lacului Razim, descoperim pasari precum culicul mare şi califarul alb, dar şi un mamifer specific Deltei – enotul. Numit şi bursucul cu barba, acesta a trecut granita romano–sovietica pe furiş, ca un spion, fiind semnalat pentru prima data in anii 50.

Cine nu se multumeşte cu dioramele şi doreşte sa afle mai multe despre vietuitoarele Deltei poate urmari un film documentar.



De la bogatiile stepei la farmecul cherhanalei

Mai putin cunoscut decit Delta, restul judetului Tulcea poate fi descoperit la etajul I. Zona adaposteşte specii valoroase de animale, protejate pe plan international, cum ar fi vinturelul, prigoria sau şerparul. In diorama "Stepa Ponto–Sarmatica", pe fundalul stincos şi arid al podişului Casimcei, descoperim o alta pasare protejata, dropia. Daca populatia autohtona a acestei specii a disparut, totuşi mai apar exemplare, venind din Bulgaria sau Ucraina. Un animal de care nu duc lipsa padurile romaneşti, dar care a disparut din judetul Tulcea, in urma cu circa 50 de ani, este lupul. Temutul carnivor este prezentat in diorama "Padurea dobrogeana", alaturi de mistret şi de ariciul rasaritean.

In ceea ce priveşte plantele, in diorama "Stepa Ponto–Sarmatica" este prezenta colilia, protejata la nivel european, in timp ce altele, precum maciuca–ciobanului, sint protejate la nivel national. Stepa Ponto–Sarmatica este cea mai bogata zona din Romania in plante pe cale de disparitie, potrivit cercetatorului Mihai Petrescu, un bucureştean care a lasat Capitala pentru bogatia floristica a Dobrogei.

Tot la etajul I vizitatorii pot descoperi activitatile specifice locuitorilor Deltei. Astfel, este recreata o cherhana traditionala cu unelte, echipamente specifice şi camere destinate prepararii peştelui şi tescuitului icrelor. In apropiere este reprodusa, la scara redusa, o ghetarie. "Stramoaşa" a camerelor frigorifice de azi, ea pastra, pina la incheierea verii, gheata colectata la sfirşitul iernii. Mai departe gasim mai multe barci pescareşti, complet utilate. Cum dupa atita munca pescarii sint flaminzi, muzeul prezinta şi o reteta de borş de peşte.

Pentru foamea turiştilor nu exista borş, insa nu departe de "cherhana" se afla o "cafeterie", una dintre putinele, daca nu singura, dintr–un muzeu din Romania. Tot aici turiştii pot vedea un celebru film cu pescari – ati ghicit, Operatiunea Monstrul (1976) cu Toma Caragiu, Marin Moraru şi Octavian Cotescu in rolurile principale. Daca aveti copii, aceştia se pot distra tot la etajul I, in ludoteca inzestrata cu jocuri şi materiale didactice. Nici persoanele in virsta sau cu handicap locomotor nu au fost uitate, muzeul punindu–le la dispozitie un lift pentru a se deplasa intre etaje. Daca nu puteti trai fara internet nici in vacanta, veti discuta cu prietenii pe laptop, la parter sau etaj, unde exista internet wireless. Iar ca sa le faceti o bucurie şi mai mare, le puteti lua un suvenir, de la tricouri la obiecte de artizanat, confectionate de locuitorii Deltei.



Sever Miu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona