Balcic, amintiri din prezent
Articol











Cind spui Balcic, te gindesti imediat la regina Maria si la cuibul sau singuratic. Azi, domeniul regal de la Balcic este izvor de aur pentru turismul orasului. Totul se invirteste in jurul sau. Zeci de mii de turisti romani il viziteaza anual, dar, desi administratorii si–au dat silinta sa ofere informatii turistice inclusiv pe romaneste, putini cunosc adevarata istorie sau numele originale ale locurilor, majoritatea puse de insasi regina Maria. Propunem o vizita in Balcicul interbelic romanesc, intrind in casele care odinioara adaposteau artistii si high–life–ul bucurestean.



Azi nu mai scrie nicaieri ca "vila suitei" se numea, de fapt, "Sabur Jevi", ca vila "Izbinda" era, de fapt, Pavilionul Granicerilor (proiectat in 1936 de Henrieta Delavrancea, ca si "Salonul de ceai" azi doar o ruina, in malul din stinga vilei reginei). Fintina de la intrarea in complex se numea "Giumus Bunar", iar ceea ce pliantele numesc "Nimphaeum" purta un nume turcesc: "Suliman Eeic" (in traducere, Apele Pacii). Vila "Mavi Dalga" era proprietatea principelui Nicolae, ulterior a principesei Ileana; azi e cunoscuta drept vila "Sageata Albastra", desi traducerea din turca ar fi Valul albastru. Putini reusesc sa ajunga la vila "Ciupercuta", ramasa izolata fata de restul domeniului, dar prezenta in toate panourile si pliantele. Intrarea catre ea se face din soseaua de coasta spre Albena (a treia alee la stinga dupa intersectia de la iesire, la peste un kilometru fata de intrarea auto la palat).



Cerno More

Strada principala a orasului vechi, numita Cerno More (Marea Neagra), pastreaza si azi din atmosfera de acum un veac. Serpuind printre vechile hanuri, hoteluri si pravalii, ea coboara catre vechea moara din 1910 simbolul portului Balcic, unde se adunau grinele Dobrogei pentru a lua calea apei catre Orient. La 1850, Ion Ionescu de la Brad gasea in portul Balcic aproape 150 de magazii de piatra cu acoperis de olane, pentru depozitarea grinelor! Citeva se mai pastreaza si azi (precum cea de linga silozul mare). Tot pe strada Cerno More, pe care altadata forfoteau carutele incarcate, gasim si cea mai veche cladire civila a orasului, marele hotel din piatra, cu trei etaje, ridicat in stil eclectic la 1866–1871. Legenda spune ca a fost construit de un negustor local, Panaiot Dimitriadis, in urma unui cistig fabulos la un joc de carti.



Cismeaua turceasca

Vechea cismea turceasca de pe str. Cerno More. "Orasul alb" e renumit pentru bogatele sale izvoare, captate cu maiestrie de locuitori. Mai exista in oras patru astfel de cismele, unele cu inscriptii turcesti in scriere araba. In planul secund cladirea de secol XIX care a adapostit primaria dupa razboi.

Vila Sanda 1şi Vila Storck

Atmosfera vilelor interbelice romanesti care se inlantuiau altadata pe faleza, intre oras si vila regala, e cel mai bine pastrata azi de impunatoarea vila ridicata in 1935 de Paul Smarandescu, decanul Facultatii de Arhitectura din Bucuresti, si botezata "Vila Sanda", dupa numele fiicei sale. Alaturi descoperim uimiti micul palat, unicat pe coasta Marii Negre, al artistilor Cecilia Cutescu si Frederic Storck (foto jos). A fost una dintre primele cladiri aparute dupa resedinta regala, pe un teren invecinat cu aceasta. Dupa ani de truda la ridicarea teraselor de piatra ce se naruiau mereu in mare, pictorita Cecilia Cutescu–Storck si–a indeplinit visul de a avea o vila pe malul marii, ce combina elemente orientale cu o ampla loggie venetiana. Multi ani vedeta orasului, Vila Storck a ramas parasita in ultima vreme; recent au inceput lucrarile de restaurare.



Yavorov, Vila Balcica si Vila Cancicov

O strada care pastreaza in mod miraculos farmecul orasului vechi este Yavorov (fosta strada B.P. Hasdeu dinainte de razboi). O intersectam daca vom cobori din Piata Primariei pe strada principala, Cerno More. La stinga ea ne duce catre Galeria de Arta si biserica greceasca, terminindu–se sub forma de trepte; ele coboara in valea mare care separa orasul de vechea mahala tatareasca. Cea mai interesanta parte e insa cea care porneste la dreapta, lasind pe stinga o casa alba cu zid de piatra si o nisa in care se pastreaza o icoana: este chiar casa ultimului primar roman al orasului, Octavian Mosescu.

Dupa ea, tot pe stinga, zidul nu ne permite sa admiram o alta superba vila, ce i–a apartinut Elizei Bratianu, vaduva marelui om politic Ionel Bratianu. Vizavi gasim una dintre cele mai frumoase case interbelice, opera arhitectului roman Duiliu Marcu. Strada ingusta, pavata cu piatra, coboara spre un vechi parc cu terase si scari de piatra, lasind pe stinga o casa alba, mare, cu o gradina romantica: este vila ministrului roman de finante din anii 30, Mircea Cancicov. In sfirsit, la capatul strazii, pe colt, intilnim o alta casa veche romaneasca: vila "Ghiul Serai" aici piatra si lemnul dau o atmosfera balcanica arhaica. Cu exceptia mentionata, toate aceste case sint concepute in anii 30 de o mare arhitecta romanca: Henrieta Delavrancea–Gibory (1894–1987).



Mahalaua tatareasca si Vila de Argint

Imortalizata in pinzele pictorilor interbelici, atmosfera de aici nu s–a schimbat foarte mult, desi intre timp tatarii au fost inlocuiti de tigani. Putem ajunge aici din piata mare de la siloz, urcind prin fata geamiei. Pe strada Vihren ne va atrage atentia un zid de piatra pe care se afla incastrat numele: "Vila de Argint". Prin poarta deslusim doar un colt dintr–o minunata gradina terasata, in stilul celei de la resedinta regala. Placuta de marmura aflata la dreapta portii ne lamureste: e vorba de casa elvetianului Jules Jeannin (gradinarul Romanovilor) – cel care a ajutat–o pe regina Maria la crearea gradinilor sale de la Balcic. Urcind mai sus, ajungem pe dealul unde a existat vechiul cimitir musulman, din care au ramas citeva pietre funerare parasite. In spatele caselor aratoase de pe strada Ivailo, cei dornici de pitoresc balcanic pot face cunostinta cu atmosfera saracacioasa a gospodariilor tiganesti. Celor putin curajosi le vom aminti ca pictorii stateau altadata ceasuri intregi singuri pe aceste ulite pentru a imortaliza cadine sau batrini tatari cu pipe...



Madalin Focsa
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona