Pelerinajul in Maramures, intoarcere la radacini si inaltare spre Dumnezeu
Articol



Am revazut Maramuresul si am fost din nou fermecat de zestrea sa religioasa, acum renovata si refacuta, dar si imbogatita cu noi ctitorii de suflet, precum minastirile Birsana si Peri. Se vede aici o munca titanica desfasurata de catre Episcopie si slujitorii sai. Pentru a afla mai multe aspecte despre ceea ce se intimpla in Maramures, am discutat cu Prea Sfintia Sa, Episcopul Iustin Sigheteanul.



Ne puteti dezvalui citeva dintre tainele acestei munci, din eforturile si implinirile ei?

Maramuresul este un spatiu incarcat de sacralitate si cu o zestre spirituala unica. Impodobesc in mod deosebit acest spatiu vechile catedrale din lemn ale Maramuresului, unele dintre ele depasind 600 de ani de existenta, fapt pentru care opt dintre ele au fost trecute in Patrimoniul UNESCO. Pe linga aceste capodopere ale ortodoxiei maramuresene, care fac dovada geniului mesterilor populari in constructii din lemn, credinta inseamna viata, iar traditia inseamna pastrarea cu sfintenie a intregului tezaur sacru, mostenit de la stramosi. Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului si Satmarului n–a facut altceva decit sa readuca la viata unele asezaminte monahale cum ar fi Birsana si Sapinta–Peri, care au existat la 1400, prin reintoarcerea la radacini si aducerea traditiei in actualitate, care inseamna, de fapt, modernitate. Ceea ce a rezultat se poate vedea din imagini: doua ansambluri minastiresti de exceptie, care intregesc in mod fericit zestrea cultural–spirituala a Maramuresului.



Am vazut constructia noii Catedrale din Baia Mare, aflata inca sub schele, dar care va fi – din ceea ce am remarcat – o realizare de exceptie a ortodoxiei noastre si nu numai. Ne puteti oferi citeva informatii referitoare la aceasta minunata catedrala?

Municipiul Baia Mare este un oras frumos, are constructii si multe biserici frumoase, dar nu avea o catedrala reprezentativa. Impreuna cu arhitectul Dorel Cordos din Sighet, care este proiectantul minastirilor Birsana si Sapinta Peri, precum si al bisericii si Centrului Cultural Monastic "N. Steinhardt" de la Minastirea Rohia, am purces la proiectarea Catedralei din Baia Mare, care are in prezent demisolul terminat, iar catedrala propriu–zisa se afla in faza de constructie. Ceea ce va rezulta in final am dori sa fie un monument de arhitectura bisericeasca reprezentativ pentru nord–vestul Romaniei. Catedrala va fi inima acestui spatiu binecuvintat de Dumnezeu, in care oamenii muncesc si se roaga, gindesc, creeaza si zidesc pentru dainuirea neamului romanesc. Catedrala are un imens paraclis–catacomba la demisol si alte spatii culturale, muzeistice si sociale, iar peste acestea se inalta catedrala propriu–zisa, care nu dorim sa impresioneze prin marimea ei, ci prin frumusete, valoare si simplitate.



Ati crescut si v–ati format la sfinta Minastire Rohia. Am vazut aici un mare santier. Ce intentionati sa realizati in incinta ei?

La 14 ani am intrat in Minastirea Rohia si acolo am ramas pina ce Biserica Ortodoxa m–a chemat, prin Sf. Sinod, la propunerea IPS Justinian, la slujirea arhiereasca. Rohia este mama mea, dragostea mea, leaganul celor mai frumoase impliniri si zidiri ale existentei mele. De aceea nu m–am despartit de ea niciodata. Impreuna cu parintii traitori si truditori in acest asezamint monahal, de o importanta culturala si spirituala unica, am construit o noua biserica – un adevarat monument de arhitectura bisericeasca pentru secolul XX, inchinat Maicii Domnului, iar acum este in plin santier de constructie Centrul Cultural Monastic "N. Steinhardt", care, pe linga spatiile necesare bunei functionari a unui astfel de asezamint, va mai adaposti biblioteca minastirii, ce va cuprinde peste 45.000 de volume, un centru muzeistic si spatii dedicate mostenirii culturale ramase de la carturarul–monah

Nicolae Steinhardt. De asemenea, vor mai fi ridicate un spatiu pentru simpozioane si sali de conferinta.



Care ar fi recomandarile pe care le faceti celor care vor sa viziteze Tara Maramuresului?

Daca vor sa guste din frumusetea nemuritoare, sa viziteze Maramuresul. Daca vor sa cunoasca Biserica lui Hristos in alcatuirea si lucrarea ei: cler, popor dreptcredincios, biserici monument, minastiri si catedrale, sa viziteze Maramuresul. Daca vor sa vada dainuirea traditiilor, a comunitatilor, a familiei si a vietii firesti si normale, sa viziteze Maramuresul. Un pelerinaj in Maramures inseamna intoarcere la radacini, intilnire cu stramosii si inaltare spre Dumnezeu.



Din discutiile noastre mai vechi – cind pasii ne–au purtat in citeva dintre sanctuarele religioase ale Italiei – referitoare la cultura, religie si turism, nu credeti ca ar fi binevenita realizarea unui simpozion aici, in inima Maramuresului, legat de turismul cultural si turismul religios?

Pelerinajul pe care l–am facut impreuna cu dvs. si cu cei 100 de tineri din Romania, in anul 1995, in Italia, cu finalitatea participarii la intilnirea tinerilor cu nemuritorul Papa Ioan Paul al II–lea la Loretto, a fost pentru mine o experienta unica. Am putut vedea atunci grandioasele catedrale ale Italiei, cu valoare universala, care, pentru mine, s–au constituit ulterior in sursa de inspiratie pentru ceea ce urma sa construim noi, desigur, pastrind proportiile. Cea mai reprezentativa in acest sens este Bazilica bizantina San Marco din Venetia. Cred ca, pastrind specificitatea, bisericile din lemn ale Maramuresului pot sta alaturi de catedralele Italiei, intr–un dialog intre Occidentul grandios, care a construit pentru vesnicie, si Orientul contemplativ, sfios, smerit, dar nemuritor prin valorile sale. Un simpozion in Maramures ar fi o experienta imbogatitoare si o sansa pentru turismul cultural–religios romanesc de a se aseza cu demnitate in Panteonul marilor culturi si pe traseul marilor sanctuare ale omenirii.



In incheiere, ce ginduri doriti sa impartasiti cititorilor nostri?

Cititorilor revistei Vacante & calatorii le–as sugera sa se orienteze, in excursiile lor, nu doar spre divertisment si relaxare, ci si spre documentare, zidire si inaltare sufleteasca. Astfel, eforturile facute pentru realizarea unei excursii sau a unui pelerinaj in tara ori in afara vor fi rasplatite prin cunoasterea culturilor, a traditiilor si a importantei unor comunitati si popoare creatoare de valori universale. Aceasta abordare este, de fapt, un act de cultura si civilizatie atit de necesar oricui, dar mai ales generatiilor tinere, de formarea carora sintem si noi responsabili.



Cristian Hristea
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona