Minastirea "Sfinta Ana" Rohia
Articol






Scurt istoric

Minastirea "Sfinta Ana" Rohia a luat fiinta in anul 1923. Ctitorul si intemeietorul minastirii este preotul ortodox Nicolae Gherman, din satul de la poalele Dealului viei Rohia, pe care se gaseste asezat locasul.

Preotul–ctitor a zidit minastirea in memoria fiicei sale Anuta, care a fost chemata la Domnul pe cind avea numai zece anisori. Aceasta fetita s–a facut un binevestitor al voii Domnului, caci, aratindu–i–se de multe ori in vis tatalui, dupa moarte, i–a transmis acestuia planul lui Dumnezeu, care dorea ca, in Dealul viei, sa se construiasca o "casa a Maicii Domnului". Dupa multe si indelungate framintari, cu foarte mari sacrificii si ajutat de entuziasmul si de bratele sutelor de credinciosi, preotul–ctitor a zidit o modesta bisericuta cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" si o casuta monahala, ridicata din piatra si caramida, care astazi nu mai exista. Prima biserica a fost construita intre anii 1923 si 1925 si a fost tirnosita in 1926 de episcopul Nicolae Ivan al Clujului, in prezenta a peste 10.000 de credinciosi. Astfel a luat fiinta "primul asezamint de acest feliu" din Ardealul alipit dupa Marea Unire din 1918. Infiintarea Minastirii Rohia a insemnat un inceput de reparatie morala si o mingiiere pentru romanii ardeleni, fata de cele aproape 150 de minastiri distruse in secolul al XVIII–lea de Imperiul Austro–Ungar.

Multa vreme, asezarea a ramas la stadiul de schit, fara putinta de a se dezvolta, din cauza accesului, care era foarte anevoios. Abia prin 1965 si mai ales in 1970, cind s–a introdus curentul electric si s–a amenajat drumul, asezarea a cunoscut putina renastere. Rivna si daruirea unor stareti cu reala vocatie – Protos. Gherontie Gutu (1931–1937), ierom. Nifon Matei (1940–1944), arhim. Justinian Chira (1944–1973, arhim. Serafim Man (1973–1984), arhim. Iustin Hodea (1988) au imbogatit patrimoniul Minastirii Rohia. Astazi, acesta se compune din urmatoarele valori: Biserica mare a minastirii (1996–2010), Casa de stejar (1965–1969), Casa staretiei (1969–1970), Casa cu paraclis (1973–1976), Casa Poetului (1977–1980), Altarul de vara (1983), Poarta maramureseana (1988), Casa Alba (1989–1992), Coltul maramuresean (casa de oaspeti si biserica de lemn ce adaposteste muzeul minastirii 2000–2003) si Centrul cultural–monahal "N. Steinhardt" (la care lucrarile au demarat in 2008 si care se gaseste acum in plina constructie).

Obstea monahala de la Rohia a fost la inceput mica, apoi, prin anii 50, a ajuns pina la 25 de vietuitori, dar, prin Decretul nr. 410 din 1959, au ramas doar trei vietuitori. Ulterior, numarul acestora nu a depasit mai mult de sapte pina prin anii 90, cind, sub staretia arhimandritului Iustin Hodea, obstea monahala a ajuns aproape la 30 de vietuitori, care au fost trimisi la studii teologice. Astazi, unii dintre ei sint la Minastirea Rohia, iar ceilalti conducatori ai unor minastiri din eparhia Maramuresului si Satmarului.



Biserica minastirii

Biserica veche, construita din caramida pe fundatii din piatra, cu acoperis si bolti din lemn, s–a dovedit a fi neincapatoare pentru multimea credinciosilor care veneau la Minastirea Rohia. In aceasta situatie, se impunea ridicarea unei noi biserici, care sa se incadreze in ansamblul general al minastirii si, in acelasi timp, sa–i confere o nota aparte, pe masura importantei ei. Dupa multi ani de pregatire, in primavara lui 1996, cind toate au fost temeinic analizate, s–a purces la desfacerea bisericutei vechi si la construirea celei noi. Din cauza lipsei de spatiu, dar mai ales pentru faptul ca locul pentru ridicarea asezamintului i–a fost descoperit parintelui–ctitor Nicolae Gherman prin vointa divina, s–a hotarit ca biserica noua sa fie amplasata pe acelasi loc unde, cu 70 de ani in urma, a fost ridicata vechea bisericuta. Aceasta a fost desfacuta cu grija de vietuitorii minastirii, iar materialele din care a fost construita au fost refolosite la zidurile noii biserici. In acest fel, a pornit la drum cu incarcatura spirituala acumulata in cei 70 de ani de existenta a minastirii. Elementele definitorii ale constructiei au fost preluate de la biserici din toate cele trei provincii romanesti. Biserica este construita in forma de cruce, are un pridvor brincovenesc in fata, un singur turn–cupola, ce contine elemente moldovenesti si, pentru ca spatiul cerea o biserica–chivot, a fost inaltata pe verticala (s–a folosit o inaltime de biserica maramureseana), avind 48 de metri la baza si o lungime de 22 de metri. O nota aparte ii este conferita de ansamblul de la subsol, ce cuprinde paraclisul cu hramul "Sfintul Ierarh Nicolae", loc pentru mar–turisit, doua sali mari in partile laterale ale paraclisului si o sala a mormintelor.

Din 1998 s–a dat in folosinta paraclisul de la demisol cu hramul "Sfintul Ierarh Nicolae", in care se oficiaza toate Sfintele Slujbe ale Minastirii si care a fost impodobit cu iconostasul si icoanele vechii biserici. Pe fatada deja terminata a noii biserici este executata din mozaic icoana Deisis copie a celei de la Sfinta Sofia din Constantinopol , iar in anul 2005, au fost facuti, tot din mozaic, cei 12 Sfinti Apostoli. In pridvorul bisericii, de o parte se afla icoana hramului "Adormirea Maicii Domnului", iar de cealalta parte icoana "Izvorul Tamaduirii", ambele, de asemenea, realizate din mozaic.

Noua biserica imbina elemente provenite de la asezamintele de cult din toate cele trei provincii romanesti, Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania, devenind astfel un monument de arhitectura de referinta pentru sfirsitul secolului XX si inceputul secolului XXI. Prin faptul ca este ctitorita de un fiu al minastirii, devenit monah si apoi arhiereu "arata voia lui Dumnezeu ca din ctitoria unui preot de mir sa devina ctitorie episcopala" , asezamintul de la Rohia este plasat in rindul ctitoriilor voievodale, cum, de altfel (ca activitate pastoral–misionara si rol de cetate a ortodoxiei pentru tinut), a fost dintotdeauna.



Minastirea Rohia, centru de cultura

Biblioteca

Minastirile ortodoxe au fost intotdeauna focare de spiritualitate si cultura. In aceasta traditie se inscrie si Minastirea Rohia, care dispune de aproximativ 40.000 de carti si reviste cu continut teologic si de cultura profana, cuprinzind, pe linga lucrarile in limba romana, un important fond de carte in limbi straine. Existenta bibliotecii minastirii se datoreaza initiativei si muncii depuse de IPS Justinian, care a staretit la Rohia aproape

30 de ani (1944–1973), astazi episcop al Maramuresului si Satmarului. Ea a fost imbogatita in timpul staretiei arhimandritului Serafim Man (1973–1984) si indeosebi a actualului staret, preasfintitul Iustin Sigheteanul, arhiereu – vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului. Biblioteca a fost organizata de parintele Nicolae Steinhardt dupa modelul marilor biblioteci publice.



Muzeul

Din 2007, muzeul minastirii este amenajat in biserica din lemn din cadrul "Coltului maramuresean" si adaposteste o bogata colectie de carti vechi bisericesti, incepind cu secolul al XVII–lea, o colectie de icoane pe lemn si pe sticla, datind din secolul al XVIII–lea. Dintre lucrarile valoroase aflate aici amintim: Cazania sau Carte romaneasca de invatatura a mitropolitului Varlaam, Iasi (1642), Noul Testament de la Balgrad (1648), Indreptarea Legii, Tirgoviste (1652), Evanghelia tiparita de Antim Ivireanu la Snagov (1697), Biblia lui Saguna, Sibiu (1856–1858), dar si multe altele, la fel de importante. La Minastirea Rohia, de–a lungul timpului, au poposit si s–au format multi oameni de cultura ai tarii, precum Ioan Alexandru, Geo Bogza, pr. Dumitru Staniloae. Tot aici, omul de cultura, eseistul si criticul literar N. Steinhardt si–a gasit linistea in "pustia inverzita a Rohiei" si a devenit monahul Nicolae Dela Rohia. Chilia unde a vietuit a fost organizata precum o chilie memoriala, unde se pastreaza lucrurile personale ale monahului, iar casa monumentala care se construieste ii va purta numele. Astazi, Minastirea Rohia se afla sub obladuirea canonica a Episcopiei Maramuresului si Satmarului si este situata in Tara Lapusului, in partea de sud a judetului Maramures, la o distanta de 50 de kilometri de Baia–Mare si la 43 de kilometri de Dej. Prin asezarea ei, Minastirea "Sfinta Ana" Rohia a fost numita un "Sfint Munte Athos" romanesc, iar prin importanta si valoarea ei, "un Neamt al Ardealului", simbol al unitatii in duh si credinta ortodoxa cu vrednicii nostri inaintasi, voievozi si dreptcredinciosi, care au aparat aici, la portile Europei, valoarea fundamentala a batrinului continent crestinismul. Obstea minastirii este formata din 20 de vietuitori, staret fiind Preasfintitul Iustin Sigheteanul, iar egumen arhimandrit Pantelimon Ilies.



Iustin Hodea Sigheteanul,

Arhiereu Vicar, Episcopia Maramuresului si Satmarului
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona