Evlavie si spiritualitate In Maramures Minastirea Birsana
Articol


In perioada medievala, in hotarul localitatii Birsana din judetul Maramures au existat doua minastiri, situate la aproximativ opt kilometri departare una de cealalta: prima in partea sud–estica, pe Valea Slatinei, si a doua in coltul sud–vestic, pe Valea Hotarului, amintita intr–un document de la sfirsitul secolului al XIV–lea.



La 1 iulie 1390, regele Sigismund transcrie si intareste diploma Conventului din Leles cu privire la mosia Birsana, apartinatoare lui Drag si fratelui sau, voievodul Balc, comite de Maramures. La stabilirea hotarelor mosiei Birsana este amintita Valea Minastirii si "Minastirea" (Barczanfalva), care exista inca din anul 1390, ceea ce dovedeste ca a fost contemporana cu Minastirea Peri si cu cea din Biserica Alba. Istoricul minastirii de pe Valea Slatinei incepe cu o sihastrie, cea de la "Parul Calugarului", un loc impadurit si izolat, departe de sate. In a doua jumatate a secolului al XIV–lea, minastirea a fost mutata in dreapta Izei, intre satele Birsana si Strimtura, loc numit Podurile Minastirii, nume pe care il poarta si astazi. Aici, minastirea a functionat pina la inceputul secolului al XIX–lea si a fost pastorita de ultimul episcop ortodox al Maramuresului, despre care, in arhivele Vicariatului Maramures, se gasesc urmatoarele note: "Episcopus Gabriel ex Barczanfalva scribit de non ordinando quendam juvenem 1739". Din anul 1735 – cind episcopul Maramuresului, Dosoftei Teodorovici, care isi avea resedinta la Minastirea Uglea, a fost asasinat – si pina la 1740 – cind episcop al acestei eparhii era Gavril Stefanca de Birsana, ultimul episcop ortodox atestat documentar in Maramures, in anul 1739 –, aici a fost resedinta Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului. Documente din secolul al XVIII–lea care privesc Minastirea Birsana amintesc numele unor calugari: Pahomie (1745), Grigoras (1757), Atanasie (1769, 1776, 1777), Barnaba (grec) si Partenie in 1776, Ierotei, impreuna cu alti trei calugari, in 1777. Numarul calugarilor se reduce mereu, in 1787 la Minastirea Birsana fiind mentionati doar doi vietuitori. Locasul si–a continuat insa activitatea pina la inceputul secolului al XIX–lea, cind a fost desfiintat. In 1769 ea avea inca patru calugari, iar in 1786 avea doi calugari, cinci servitori si sapte vite. La 12 iulie 1791, bunurile minastirii au fost predate Ordinului calugaresc al Sfintului Vasile cel Mare, reprezentat prin protoegumenul Ioanitiu Basilovics. Biserica din lemn "Sfintul Nicolae", situata in partea de apus a satului, a fost adusa aici in 1805, de pe locul fostei minastiri. In 1806 a fost pictata de Hodor Toader din Viseu de Mijloc si de Ion Plohod din Dragomiresti. Aici se afla un fel de depozit de carti bisericesti si odoare din Tara Romaneasca, intre care un Liturghier – Bucuresti 1746 si un Penticostar – Rimnic 1743. Se pastreaza biserica fostei minastiri, acum pe Jbir, si casa monahala in curtea scolii din localitatea Birsana.



Minastirea "Soborul Sfintilor 12 Apostoli"

Reinfiintarea minastirii a fost o nazuinta mai veche a credinciosilor si s–a putut concretiza dupa 1989, cind birsanestii au luat hotarirea sa ridice o noua minastire pe locul celei vechi. In 1993, Preasfintitul Justinian, Episcopul Maramuresului si Satmarului, a sfintit piatra de temelie a noii biserici a minastirii. S–a stabilit ca aceasta va avea hramul "Soborul Sfintilor 12 Apostoli". La inceput, lucrarile au fost supravegheate de parintele Gheorghe Urda, parohul Birsanei. In 1994, a venit monahia Filofteia Oltean, de la Minastirea Rimet, care a fost numita stareta a noului asezamint. Folosind ca sursa de inspiratie traditia locala, toate cladirile din incinta minastirii sint executate din lemn de stejar si pietre de riu. Proiectul a fost gindit ca un ansamblu arhitectural elaborat de arhitectul Dorel Cordos. Biserica (1993–1995), amplasata in partea estica a complexului monahal, a fost proiectata in urmatoarele dimensiuni: 22 de metri lungime, 12 metri latime si 57 de metri inaltime, numarindu–se printre cele mai inalte constructii din lemn din Europa. Ea are doua niveluri, demisol si parter. Demisolul adaposteste Paraclisul mare al minastirii, pictat in tehnica fresca de pictorul Ioan Botis. A fost sfintit pe 30 iunie 1998 de catre Preasfintitul Justinian al Maramuresului si Satmarului si de Preasfintitul Justin Sigheteanul. Ansamblul minastiresc, pe linga biserica, mai este alcatuit din Altarul de vara (1996–1997), Aghiasmatarul, Staretia (1995–1996), constructie cu patru niveluri: demisol, parter, etaj si mansarda. La etaj se afla chilii si paraclisul cu hramul "Sfintul Ierarh Nicolae". Casa maicilor este o cladire cu trei niveluri: demisol, parter si etaj. Casa artistului, Casa duhovnicului (1998), Arhondaricul, Turnul–clopotnita (1998). Clopotnita se afla intr–un turn mare, amplasat in partea sud–estica a complexului minastiresc. Pe sub bolta larga si inalta a acestui turn se face intrarea in incinta minastirii. Casa Voievodala (2007–2009) este dotata cu spatii de cazare, dar serveste si pentru organizarea unor manifestari duhovnicesti si culturale: seri duhovnicesti, intruniri, simpozioane, colocvii etc. Muzeul de icoane si carte veche "Episcopul Gavril de Birsana" a fost inaugurat la 29 iunie 2005 si este structurat pe trei niveluri: demisol, parter si etaj. La demisol, proiectul rezolva functional spatii de expunere pentru icoane si vitrine cu carti vechi, la parter, dar si ateliere unde maicile desavirsesc arta tesutului, cea a pictarii icoanelor pe diferite suporturi, iar la etaj sint gazduite exponate cu caracter etnografic. Muzeul minastirii dispune de manuscrise si carti sfinte de patrimoniu din secolele XVI–XIX, icoane vechi si o bogata colectie de obiecte de arta populara locala. In anul 2007, in luna mai, la 80 de metri departare de actuala biserica, s–au facut sapaturi arheologice si s–au descoperit fundatiile vechii biserici, existenta pina in 1805, care au exact aceeasi marime si acelasi contur ca si biserica din lemn din Jbir. La Birsana exista si o biblioteca, in care se pot gasi aproximativ 2.000 de volume. Obstea minastirii este formata din 12 vietuitoare, stareta fiind Stavrofora Filofteia Oltean, iar duhovnic Arhimandrit dr. Paisie Cinar.



Iustin Hodea Sigheteanul,

Arhiereu Vicar, Episcopia

MaramureSului Si SAtmarului
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona