Viterbo, Orasul Papilor
Articol





Situat la aproximativ 80 km nord de Roma, Viterbo nu este un oras mare, insa are un trecut istoric bogat, originile sale fiind adinc infipte in istorie. La inceput a fost un pagus etrusc, cucerit prin jurul anului 310 i.H. de catre romani, sub a caror domnie a cunoscut o frumoasa dezvoltare, in special in epoca lui Augustus.



In secolul al VIII–lea a fost pentru un timp mai indelungat sub dominatie lombarda, pentru ca in perioada cuprinsa intre secolele XI si XII sa devina o comuna libera, a carei putere crestea necontenit. In 1145, a primit, pentru prima data, pe teritoriul sau un papa pe Eugeniu al III–lea, in 1164 a obtinut titlul de oras, iar in 1192, Papa Celestin al III–lea a infiintat aici un sediu episcopal. Secolul al XIII–lea reprezinta pentru Viterbo "secolul de aur". Datorita pozitiei sale strategice la portile Romei, de–a lungul celebrei Via Cassia, va fi manevrat cu abilitate atit de papalitate, cit si de Sf. Imperiu Romano–German, fiind cind de–o parte, cind de cealalta. Eliberindu–se de sub dominatia imparatului Frederic al II–lea, multumita cardinalului Raniero Capocci si tinerei Rosa, eroina populara decedata la numai 28 de ani, in 1251, si sanctificata ulterior, orasul a crescut in splendoare si prestigiu, imbogatindu–se cu biserici, palate cu scari exterioare specifice, numite proferli, gratioase fintini si ziduri de aparare. Devine, astfel, unul dintre centrele religioase si economice cele mai importante ale Italiei. Este vremea cind Viterbo a fost cunoscut ca "Orasul Papilor". In anul 1261, a decedat, unde isi gasise ultimul refugiu, Papa Alexandru al IV–lea, eveniment ce a marcat inceputul unei lungi serii de electiuni papale – perioada in care Clement al IV–lea va deveni primul papa ales la Viterbo, instalindu–se in somptuosul palat situat pe Colina Domnului. Moartea acestuia, in 1268, a declansat cea mai lunga criza pontificala. Timp de doi ani si noua luni urma sa nu mai fie ales niciun papa. Locuitorii orasului, iritati, i–au fortat pe cardinali sa aleaga un nou pontif. I–au inchis pe acestia in sala de alegeri, situata in cartierul San Pelegrino, "con clavus" in latina, nedindu–le de mincare, ci numai apa, pina nu vor alege un nou papa Acestia au cazut de acord asupra lui Teobaldo Visconti, care, astfel, a devenit Papa Grigore al X–lea. Dar marele cistig al acestui episod este termenul de conclav care va defini de acum inainte "adunarea cardinalilor pentru alegerea unui nou suveran pontif". Urmatorii papi alesi la Viterbo au fost Ioan al XXI–lea, Nicolae al III–lea si Martin al IV–lea. Acesta din urma a stabilit din nou, in 1281, curtea papala la Roma, incheind astfel perioada viterbeza din istoria scaunului pontifical. In urma acestei schimbari, orasul a fost anexat statului papal, care, ulterior, i–a conferit diferite privilegii si a instituit Ordinul Cavalerilor Crinului pentru apararea posesiunilor papale din regiune. Istoria orasului a cunoscut apoi, pe linga perioade de liniste, si perioade de zbucium. Acestea din urma se vor termina insa la

12 septembrie 1870, cind Viterbo va intra in componenta statului italian.



Monumente de neuitat

Viterbo pastreaza aproape nealterat aspectul sau medieval. Palatul Papal este unul dintre celebrele monumente ale orasului, construit intre anii 1255 si 1267. Fatada crenelata, precedata de o scara larga, se deschide pe sase ferestre bilobate, unite printr–o cornisa in relief. Frumusetea ansamblului este marita de o splendida loggie, de unde se poate admira Biserica Santa Maria della Cella. In centrul istoric al orasului, in Piazza del Plebiscito, se ridica Palatul Priorilor sediul conducerii provinciei – si Primaria orasului. Palatul a fost ridicat in secolul al XIII–lea, cu modificari ulterioare, cea mai importanta fiind facuta in secolul al XV–lea, cind s–a realizat actuala fatada. Poseda o frumoasa curte–gradina, cu o minunata fintina din secolul al XVII–lea, cu bazine suprapuse, de unde se deschide armonioasa panorama catre Biserica Santissima Trinita. Interiorul palatului este decorat cu fresce reprezentind scene mitologice, dar si din istoria orasului, populate cu personaje legendare si istorice. Ai prilejul sa cunosti figurile unor oameni ce au scris istorie la Viterbo. In Sala Consiliului, frescele fascinante in clarobscur realizate de Teodoro Siciliano il dezvaluie pe Papa Alexandro al IV–lea, iar in fastuoasa sala regala ii distingem pe papii Celestin al III–lea si Paul al III–lea, precum si pe cardinalii Egidio Antonini si Raniero Capocci, pe condotierul Paolo Braca si pe unii membri ai familiei imperiale a Paleologilor familie ce, conform traditiei, era originara din Viterbo. Tot in zona aceasta, a centrului istoric, intilnim Palatul Prefecturii, Birourile municipale, Turnul Orologiului si Biserica SantAngelo, care adaposteste un sarcofag in stil roman, din secolul al XVI–lea, ce contine corpul unei tinere fete de o rara frumusete, cunoscuta sub numele de Bella Galiana, ucisa in secolul al XII–lea de catre un baron caruia ii refuzase dragostea. Toate acestea sint vegheate din virful unei coloane de granit de un leu, denumit "Leul din Viterbo". Catedrala construita in stil romanic are un interior spatios, bogat in picturi si un tavan fin decorat ce se sprijina pe coloane, cu frumoase capiteluri. La intrare, in partea stinga, se afla monumentul funerar al Papei Ioan al XXI–lea, singurul papa de origine portugheza, mort la Viterbo in conditii tragice, in 1277. Nu departe de catedrala se afla Biserica Santa Maria Nuova, una dintre cele mai vechi ale orasului, ridicata in secolul al XI–lea. Fatada simpla are deasupra portalului un cap sculptat si in stinga acestuia anvonul Sf. Toma DAquino, cel care a predicat aici. Interiorul bogat in fresce este o veritabila antologie a picturii locale din secolele XIV–XVI. Cel mai cunoscut si popular cartier al orasului este San Pellegrino, o contrada tipic medievala. Este o veritabila bijuterie, in care casele, turnurile, piatetele, stradutele si acele proferli, cu jocurile lor de lumina si umbra, creeaza o atmosfera pitoreasca. Mica piata centrala, cu Bisericuta San Pellegrino, ofera si ea un incomparabil spectacol de frumusete. Mergind pe urmele trecutului papal al orasului, intilnesti Basilica San Francisco, ce dateaza din secolul al XII–lea, o interesanta constructie in care se imbina armonios stilul romanic cu cel gotic. In interior, se pot admira splendidele mausolee ale Papilor Clement al IV–lea si Hadrian al IV–lea, morti la Viterbo in 1268 si, respectiv, in 1276. Primul mausoleu este o bijuterie a artei italiene, fiind opera lui Pietro di Oderisio, iar cel de–al doilea, decorat cu un valoros mozaic, a fost realizat de catre Arnolfo di Cambio. Printre mormintele din bazilica, il intilnim si pe cel al cardinalului Vicedomini asa–numitul "Papa de o zi". Conform legendei, cardinalul ar fi murit imediat dupa ce conclavul din 1276 il alesese papa.



Santa Rosa o legenda vie

In fiecare an, in ziua de 3 septembrie, locuitorii din Viterbo cinstesc memoria eroinei locale, Santa Rosa. La ora 21.00, un turn luminos, numit "La Macchina di Santa Rosa", ce are in virf statuia sfintei, construit de catre mesteri artizani din fier, lemn si placaj, in greutate de patru tone si inalt de 30 de metri, este purtat cale de un kilometru pe strazile in bezna ale orasului de catre 1200 de barbati robusti, numiti "facchini". Cortegiul pleaca din Piazza San Sisto catre Biserica Santa Rosa, oprindu–se pe drum in Piazza Fontana Grande, Piazza del Plebiscito, Corso Italia si Piazza Verdi. La sfirsit, la Macchina este depusa in fata bisericii sfintei, unde va ramine si a doua zi.

Traditiile acestei manifestari spectaculoase, probabil unica in lume, unde au fost si evenimente mai putin dorite turnul cazind sau situatii cind facchinii l–au lasat in drum, nemaiavind puterea de a–l transporta coboara in timp pina la data de

4 septembrie 1258, cind corpul tinerei Rosa a fost transferat, conform dorintei Papei Alexandru al IV–lea, de la Biserica Santa Maria del Poggio astazi Crocetta, unde a ramas intact timp de sapte ani – la Biserica San Damiane, ce acum poarta numele sfintei. Transportul turnului, care a avut printre spectatori, de–a lungul timpului, pe papii Pius al VII–lea, Grigore al XVI–lea si Pius al iIX–lea, a incetat sa mai fie un eveniment religios dupa anul 1801, cind 22 de persoane au fost calcate in picioare de multimea cuprinsa de panica, din cauza prabusirii turnului. Daca veti prinde evenimentul in desfasurare, retineti ca momentele cele mai frumoase ale procesiunii sint la inceputul strazii Garibaldi de unde se vede plecarea, si pe scarile Bisericii Santa Rosa unde ai o priveliste superba a impozantei mase luminoase, mai cu seama ca pe aceasta portiune de traseu aflata in panta facchinii merg incet.



Imprejurimi minunate

In apropierea orasului Viterbo sint multe locuri de vizitat. Pe pantele muntelui Cimino se intinde statiunea Bagnaia. Localitatea a cunoscut perioada de inflorire in secolul al XV–lea, cind a devenit resedinta obisnuita de vara a episcopilor si cardinalilor. Aici se afla Villa Lante, inceputa de cardinalul de Gambara si terminata de cardinalul de Montalto, care au inconjurat–o cu un stralucitor exemplu de gradina a Renasterii italiene, cu incitante fintini arteziene situate pe cinci terase. Nu departe de Bagnaia, este Caprarola, unde se afla Villa Farnese – construita de Vignola pentru cardinalul Farnese, apreciata ca una dintre cele mai pure creatii arhitectonice de la sfirsitul Renasterii, ale carei decoratii picturale constituie cel mai grandios monument al picturii in Italia perioadei 1570–1580. Tot in apropiere de Viterbo se mai afla si Orvieto, al carui Dom are cea mai frumoasa fatada de biserica a Renasterii. La realizarea acestei minuni numita "Figlia del Cielo, che dela terra" (Fiica Cerului si a Pamintului) au contribuit, de–a lungul secolelor, nu mai putin de 30 de arhitecti, 70 de pictori, 150 de sculptori si 100 de mozaicari, in frunte cu Lorenzzo Maitani, Andrea Orcagna, Piero della Francesca, Beato Angelico, Benozzo Gozzoli, Luca Signorelli si Becafumi. Viterbo si regiunea care–l inconjoara reprezinta o invitatie pentru pasionatul dornic de a descoperi farmecul turismului cultural si religios.



Ion Nica
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona