Azuga, agrement si relaxare pe fundal montan
Articol






O localitate tipica de munte, cu un potential turistic natural si antropic deosebit, Azuga invita iubitorii zonelor montane catre relaxare, divertisment si explorare, prin intermediul facilitatilor de care dispune in vederea petrecerii unei vacante inedite. Formele de turism predilecte in aceasta zona cu peisaje divine sint drumetiile, practicate pe trasee montane de la foarte usoare la foarte dificile, sporturile de iarna, de vara, agrementul nautic, odihna totala sau activa, dar si vinatoarea sau pescuitul sportiv.



Situata in partea de nord a judetului Prahova, la confluenta riului Prahova cu piriul Azuga, localitatea Azuga este o asezare urbana, cu 5.213 locuitori. Teritoriul sau administrativ, de 8.304 ha, se suprapune atit Muntilor Clabucetele Predealului (N–V), cit si Muntilor Girboveti ( S–E ), orasul propriu–zis desfasurindu–se in lungul vaii Azuga, pe circa 3 km, pina la confluenta cu Prahova. Pozitia si accesibilitatea sint avantaje pentru orasul Azuga, acesta fiind situat pe cea mai circulata vale transcarpatica a Romaniei Valea Prahovei.

Relieful specific este datorat alcatuirii geologice si actiunii factorilor exogeni: din punct de vedere geomorfologic se distinge un nivel al culmilor si un nivel al vailor. Relieful major este reprezentat de culmile celor doua unitati muntoase mai sus amintite; cu toata diferenta altitudinala, au multe asemanari fizionomice. Muntii Clabucetele Predealului, inconjurati de masive mai inalte (Postavarul, Piatra Mare si Girbovei, care au peste 1.800–1.900 m, si Bucegii, care ating 2.505 m in Vf. Omu), se infatiseaza ca o arie coborita, ale carei altitudini scad treptat.

Clima este de tip subalpin; temperatura medie anuala a aerului este de circa 5,5 grade C, media de vara fiind de 14,5 grade C, iar cea de iarna de –7.

Reteaua hidrografica este reprezentata de riul Prahova si piriul Azuga. Exista, de asemenea, o serie de piraie colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea Glodului, Valea Casariei, Valea Marului sau Limbasel.

Vegetatia specifica apartine celor doua zone cunoscute in aria montana, respectiv zona forestiera si zona alpina. Vegetatia forestiera apartine subzonei fagului si subzonei molidisului si se intinde cam pina la 1400–1500 m altitudine. Zona alpina se dezvolta dincolo de limita superioara a padurii, de la 1.600–1.650 m altitudine in sus pina la cele mai mari inaltimi, cu tufisuri de ienupar, anin sau teposica. Sint frecvente finetele si pasunile alpine. Ca planta lemnoasa, cultivata de catre locuitori, gasim marul, care rodeste, insa fructele nu se coc suficient. Dintre plantele cultivate care cresc bine amintim cartoful, varza alba,

conopida, morcovul, fasolea, pastirnacul, patrunjelul, mararul, tarhonul.

Fauna este bogata si variata din punct de vedere al efectivelor. Sint de remarcat exemplare de cerb carpatin, caprior, urs, mistret, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor, vidra, iepure, ris sau cocos de munte. In fagetele din zonele mai inalte gasesc cele mai bune conditii de viata mamifere rozatoare precum soarecii si veveritele.

Fauna piscicola este reprezentata de pastrav si zglavoaca, daca ne referim la piraiele si riurile de munte. Mentionam existenta pe Valea Azugai a unei importante pastravarii.



O localitate incarcata de istorie...

Prin potentialul natural deosebit, Azuga s–a remarcat printre localitatile Vaii Prahovei, fiind locuita din cele mai indepartate timpuri de oamenii care au gasit aici locuri favorabile traiului lor si al animalelor. Initial, aici a functionat un han, fiind descris de Nestor Urechea in lucrarea sa Drumul Brasovului si de Nicolae Iorga in Scrisori de negustori.

Primul locuitor care s–a statornicit in Azuga a fost Gheorghe Zangor, care avea 500 de oi si si–a construit primul casa in anul 1800. Casa lui Gheorghe Zangor a fost construita pe malul drept al Vaii Azuga, iar linga ea s–a ridicat mai tirziu casa Blebea, care imbina toate liniile de arhitectura romaneasca.

Inainte de a fi construita casa lui Zangor, mai exista un han vechi, care, dupa unele afirmatii, s–ar fi construit intre anii 1720 si 1725, fiind ars in mai multe rinduri de catre turci. Acest han se afla in locul unde este astazi Biserica Ortodoxa.

Prin marimea si linia lor arhitecturala, hanurile prahovene au reprezentat, la acea vreme, o insemnata zestre edilitar–urbanistica a tirgurilor Ploiesti si Cimpina, in timp ce altele, cele din Breaza de Sus, Sinaia, Busteni, Azuga, au constituit o atractie deosebita pentru calatori, fiind multa vreme singurele asezari stabile din Valea de Sus a Prahovei.

In anul 1884, Predeal, Azuga, Busteni si Poiana Tapului s–au dezlipit de Sinaia pentru a forma impreuna o noua comuna sub numele de Predeal, care se intindea pina la apa Pelesului.

In 21 aprilie 1889, resedinta primariei s–a stramutat de la Predeal la Azuga, intr–un local ridicat pe un teren pus la dispozitie de Regele Carol I, proprietarul mosiei, aparind astfel si avantaje atit din punct de vedere administrativ, cit si pentru populatie, prin faptul ca resedinta era in centru.



Statiune cu... "fler" turistic

Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga se afla cu predilectie in Muntii Bucegi si Muntii Baiului. Aici, potentialul antropic consta in trasee de alpinism, cu grade de dificultate de la I la VI, sporturi de iarna (schi alpin, fond, randonee, snowboard, sanius), sporturi de vara (doua terenuri de handbal–volei, un teren de fotbal, doua terenuri de tenis pe zgura, un teren de baschet si o sala de sport), picnic, vinatoare si pescuit sportiv, dar si agrement nautic.

Pot fi mentionate, in acelasi timp, manifestarile care au loc pe pirtia de schi "Serbarile Zapezii", concursuri nationale de schi fond, concursuri de schi alpin si snowboard. Vara, pe traseele marcate, se fac plimbari cu mountain bike, drumetii, paintball sau plimbari cu ATV–uri.

Devenit deja o traditie, in fiecare an, la inceputul lunii octombrie, in orasul Azuga se organizeaza Festivalul Azuga, manifestare cultural–artistica si sportiva, menita sa sublinieze traditiile si valorile locale.

In plus, pentru a descoperi arta producerii vinului spumant dupa metoda traditionala "champenoise", Cramele Halewood au introdus in circuitul turistic viti–vinicol Pivnitele Rhein–Azuga.

Turistii care aleg statiunea Azuga pentru petrecerea timpului liber, a vacantelor sau a concediilor beneficiaza de servicii prompte si de calitate in pensiuni turistice de 1, 2 si 3 stele, hoteluri de 2, 3 si 5 stele, restaurante, club, pizzerie, cofetarie, pub, complexuri de agrement (fitness, sauna, bowling, spa, piscine).



Locuri de interes deosebit pentru iubitorii sporturilor de iarna:

Complexul de sporturi de iarna este compus din:

– Pirtia Sorica: dificultate medie, printre cele mai bune din Romania, avizata de FIS, cu instalatie de iluminat nocturn si zapada artificiala;

– Pirtia Cazacu: dificultate medie, inclinare medie 33,8%;

– Azuga Sud: usoara, diferenta de nivel 154, teleschi 900 pers./h;

– La Stana: usoara, diferenta de nivel 154 m;

– Telegondola: capacitate 2000 pers./h, lungime 1.800 m, durata de parcurs – 17 minute, diferenta de nivel 550 m;

– Teleschi: diferenta de nivel 166 m, altitudine plecare/sosire 974/1.140 m, capacitate 600 pers./h, durata de parcurs 4 min.;

– Miniteleschi: diferenta de nivel 116 m, plecare la altitudinea de 1.114 m, capacitate 290 pers./h, durata de parcurs 2 min.;

– Babyschi: diferenta de nivel 22 m, durata de transport 2 min., capacitate 290 pers./h;

– Alte pirtii: schi fond si randonee, precum si un traseu de snowboard, pe trasee ce insumeaza 10 km.



Pentru iubitorii de drumetii:

– Rezervatia naturala botanica Poiana cu Narcise Clabucetul Azugii;

– Rezervatia naturala botanica Poiana cu Narcise Unghia Mare;

– Rezervatia naturala complexa Valea Turcului;

– Rezervatia naturala complexa I Unghia Mare;

– Rezervatia naturala complexa II Unghia Mare;

– Rezervatia naturala complexa III Unghia Mare;

– Rezervatia naturala complexa Valea Cazacului;

– Rezervatia naturala geologica si geomorfologica Unghia Mica.



Pentru cei care doresc sa se familiarizeze cu zona:

– Pastravaria, aflata la confluenta piriului Limbasel cu piriul Azuga;

– Cabana de vinatoare Azuga;

– Casaria Ghimbasanu, inregistrata pe lista monumentelor de arhitectura;

– Cimitirul Eroilor din Primul Razboi Mondial;

– Monumentul Eroilor de la 1877, amplasat in curtea Bisericii Ortodoxe;

– Monumentul inchinat Ecaterinei Teodoroiu;

– Capela de pe Muntele Sorica, inchinata luptatorilor din Al Doilea Razboi Mondial;

– Crucea de pomenire de la Genone;

– Fagul secular din curtea Ocolului Silvic;

– Arborele Mamut (Sequoia gigantea);

– Bradul alb aflat pe poteca spre Girbova, la 3 km, in Seaua Mare.



Ion Nica
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona