Descopera Romania primavara
Articol







Daca ar fi ca explozia cromatica, lumina si caldura sa fie imbracate intr–un singur cuvint, care ar putea fi mai sugestiv decit primavara? Oriunde te–ar purta pasii, vei vedea ca de sub nametii subtiati viata se descatuseaza si se revarsa in lumina blinda a soarelui. Sfintele sarbatori pascale iti vor oferi, calatorule, posibilitatea redescoperirii locurilor din Romania pe care le uitasesi in timpul iernii. Lasa–ma sa te conduc, daca vrei sa revezi!



La munte in Piatra Craiului

Pasionatii de drumetii montane, adesea amutiti de frumusetea peisajului, aleg sa vorbeasca prin imagini care te ademenesc catre un tarim unde doar trairile, si nu cuvintele, rostesc "cum e". Intre acestea, masivul Piatra Craiului ocupa un loc aparte. Cu un profil indraznet ce sfideaza culmile impunatoare insiruite de o parte si de alta (Bucegi, Iezer, Fagaras), acesta domina cu creasta sa zimtata depresiunea Tara Birsei la nord–est, culoarul Rucar–Bran la sud si est si culoarul Tamasului (Rucar–Zarnesti) la nord si vest. Dantelariile sculptate in calcar, lucrate parca de mina unui bijutier priceput, numeroasele si bogatele paduri de la poalele sale fac din masivul Piatra Craiului refugiul ideal al indragostitilor de natura. In poieni, nici bine dezrobit de povara zapezii si satul de monotonia albului, pamintul se revolta gingas, imbracindu–se in violet. Ii vei vedea biruinta la fiecare pas, pentru ca brindusele, prima respiratie a primaverii, il acopera cu generozitate.



Bucovina, locul in care natura se imbina cu credinta

Nu ne desprindem de culmi, dar calatorim spre nord, catre locuri cu o bogata istorie spirituala. Bucovina, "Tara de fagi", ofera calatorului dornic sa se hraneasca spiritual imagini de o rara frumusete, la care se adauga minastirile construite de mari domnitori si boieri moldoveni (Musatinii, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, familia Movilestilor). Prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti, lacasurile din Bucovina isi continua si astazi menirea, primindu–i deopotriva pe credinciosi sau pe simplii iubitori de frumos atrasi de faima albastrului de Voronet, rosului de Humor, verdelui de Sucevita, galbenului de Moldovita sau maiestrei combinatii de culori de la Arbore.

Vei descoperi in Bucovina bogate obiceiuri pascale, pentru ca aici Pastele este momentul cel mai plin de semnificatie din an. Spre exemplu, in noaptea de Paste, exista obiceiul aprinderii "focurilor de veghe". Pe dealuri si coline ard toata noaptea focuri puternice, aprinse cu aceasta ocazie, in jurul carora se aduna satenii, sa povesteasca intimplari din viata lui Iisus, iar baietii sar pe deasupra focului, pentru a indeparta duhurile rele. Tot in Bucovina, se obisnuieste ca in noaptea de Inviere fetele sa mearga in clopotnita bisericii din sat si sa spele limba clopotului cu "apa neinceputa". Apa neinceputa presupune ca persoana care a scos–o din fintina sa nu vorbeasca pina cind apa va fi folosita la spalatul clopotului. Apoi, in zorii zilei de Paste, fetele se spala cu aceasta apa, ca sa fie frumoase si atragatoare tot anul. Tot aici, obiceiul stravechi romanesc al incondeierii oualor este ridicat la rang de arta. Motivele folclorice folosite sint cele traditionale (spicul, soarele, frunza si crucea), dar maiestria cu care sint pictate aici nu se regaseste in nicio alta regiune a tarii.



Sighisoara, locul unde timpul parca a uitat sa curga

Ridica–ti privirea. Dintre unduirile roz–albe ale unui cires inflorit, un turn incercat de vremuri isi spune mai departe povestea. Auzi linistea? Razbat cumva ecourile istoriei? Probabil ca ai ajuns deja la Turnul cu Ceas. Considerat simbol al orasului, numit si Turnul Primariei, acesta a fost construit in secolul al XIV–lea, cu scopul de a apara poarta principala a cetatii. Ceasul din virful turnului a fost facut in Elvetia si este atestat documentar inca din 1648. Grupul de statuete din turn, sculptate in lemn si simbolizind zilele saptaminii, reprezinta opera sculptorului Johann Kirschel.

Lasa–ti pasii sa te poarte catre turnurile desprinse din Evul Mediu sasesc, fiecare ca sediu al mestesugului specific, desi infatisarea te–ar duce mai degraba cu gindul la batalii, printi si printese: Turnul Cizmarilor, al Tabacarilor, al Cojocarilor, al Macelarilor, al Fierarilor.

Biserica din Deal, pe linga a fi unul dintre exemplarele unice ale stilului gotic din tara noastra, este neindoielnic cel mai valoros monument arhitectonic al Cetatii Sighisoara. Constructia acestei biserici, pusa sub patronajul Sf. Nicolae, incepe in anul 1345 si continua cu intermitente pina in 1525. Inglobeaza cele doua constructii mai vechi de pe platoul superior al dealului: o capela romanica si un donjon patrulater. Monumentul este valoros si prin existenta singurei cripte cunoscute in Transilvania, aflata dedesubtul chorului si contine morminte din secolele XVI–XVIII.

Catedrala Ortodoxa impresioneaza si ea prin frumusete, simplitate si chemarea la spiritualitate. Se afla in nordul orasului, pe unul dintre malurile Tirnavei, si poarta hramul Sfinta Treime. A fost ridicata intre anii 1934 si 1937, in stil neoromanesc, de arhitectul Dumitru Petrescu Gopes, iar pictura murala interioara, executata de Anastasie Demian, a fost refacuta intre 1980 si 1984.

Scara acoperita impresioneaza mai ales in zilele senine, cind razele soarelui patrund prin acoperis si creeaza o atmosfera magica. Mai poarta denumirea de Scara Scolarilor si a fost conceputa pentru a facilita drumul elevilor spre Scoala din Deal, pe perioada iernii. Scara a fost construita in 1662 si era alcatuita din 300 de trepte, protejate de un acoperis. In urma modificarilor din 1849, au ramas doar 175 de trepte.



Prin Cheile Bicazului, in inima muntelui

Pereti inalti pina la cer, dezgoliti de amintirea zapezii si un drum ce serpuieste naucitor, unind tinutul Moldovei cu Transilvania. Datorita marimii lor impresionante, Cheile Bicazului reprezinta una dintre cele mai atragatoare zone turistice din tara. Indiferent de anotimp, Cheile Bicazului sint un spectacol al naturii. Facind parte din lantul Carpatilor Orientali, acestea sint delimitate la nord si nord–vest de Suhardul Mare (1.506 m) si la sud–est de Suhardul Mic (1.352 m). Drumul care strabate Cheile Bicazului este plin de serpentine de o rara frumusete, iar pe peretii imensi de calcar ai stincilor se ascund pesteri (Pestera Neagra, Pestera Cascada) si avene (Licas si Avenul cu Trei Intrari). Cheile au fost formate de micutul si involburatul riu Bicaz, care a sapat timp de mii de ani in roca dura un defileu impresionant. In drumul tau, din loc in loc vei intilni pereti abrupti, sculptati cu rabdare de vint si apa. Ei au fost denumiti de localnici "pietre": Piatra Altarului, cel mai frumos si cel mai atragator pisc al Cheilor (legenda spune ca este locul in care dacii isi tineau ceremoniile de cult), Piatra Singuratica, Piatra Arsitei. Portiunea centrala, care poarta numele de Gitul Iadului, te va impresiona mai ales prin aspectul sau de canion. Este si locul in care riul Bicaz se intilneste cu Bicajelul, principalul sau afluent. De–a lungul cheilor exista mai multe popasuri turistice, unde vei gasi suveniruri din lemn, ceramica, tesaturi si impletituri, realizate de mestesugarii din zona. A fost odata ca niciodata...



Marginimea Sibiului intre cetati si icoane

Dar sa revenim la frumuseti create de om. Pentru ca si–au durat casele pe vechea granita austro–ungara din sudul Transilvaniei, acolo unde se intilnesc dealul cu muntele, oamenilor, ale caror obiceiuri ce vin din adincurile timpului sint vii si astazi, li s–a spus "margineni". La vest de Sibiu, o insiruire de sate romanesti, care respira inca aerul civilizatiei sasesti, alcatuieste ceea ce se numeste de veacuri Marginimea. La est, ea incepe cu satul Boita, pe dreapta Oltului, acolo unde se intra in defileul cu acelasi nume. La vest, Jina vesteste celalalt capat, iar hotar sint apele Sebesului. Vietuind in comunitati bine inchegate, oierii au construit case de brad, acoperisuri inalte, protejate cu sindrila. Aici, in tihna si cu temeinicie neintinata de scurgerea vremii, ei si–au vazut mai departe de mestesuguri, intre care lucrul linii si al pieilor a dat masura maiestriei lor.

Satele si–au pastrat bine bisericile fortificate. Cea din Cisnadioara, ridicata la 1233, domina imprejurimile, de pe inaltimea asa–numitului Deal al Cetatii. Legenda spune ca, la Tilisca, cetatea dacica a fost ridicata chiar de catre regele Burebista. Acestui loc incarcat de istorie i se alatura cetatea de la Cristian, ori cea de la Cilnic, care dainuie tocmai din 1250. Merita, de asemenea, descoperite cu pasul cetatea Salgo si bisericile fortificate sasesti. Macar un popas se cere la Cetatea Scurta din Orlat (cladita la 1317), la Moara de hirtie din aceeasi localitate cea mai veche din sud–estul Europei, fiind ridicata in 1524, la biserica fortificata din Dobirca. Trecatorii, fie ei turisti ori localnici, le privesc si simt in fata lor veneratie.

La Sibiel se afla Muzeul de icoane pe sticla, unic in lume, care adaposteste peste 700 de piese, adevarate minuni zamislite de mina omului stapinit de frumos si divin. Picturile de acest fel sint roadele unui obicei pastrat in Marginime de mai bine de doua veacuri. Cea mai veche biserica pictata se afla la Saliste, din 1674. Biserica de lemn din Poiana Sibiului dateaza de la 1771, iar cea din Talmacel, din 1776. La rindul sau, muzeul satesc de la Rasinari isi infatiseaza zestrea de ceramica, mobila pictata, lucruri de–ale casei si de–ale gospodariei, in toata simplitatea lor odihnitoare si cuceritoare, totodata. Costumele populare s–au adunat si ele intr–o frumoasa colectie la Gales, dupa cum cartile sfinte cu virste venerabile si obiectele de cult si–au gasit adapost la muzeul parohiei ortodoxe.



Maramures Simbra oilor

Acum, ca intotdeauna, un nou inceput. Exista colturi de tara unde ritmurile vietii mai asculta inca de poruncile naturii si i se inchina dupa un ritual de a carui vechime a uitat si timpul. In Tara Oasului din Maramures este vremea Simbrei oilor. In inima spatiului mioritic, in fiecare primavara, oierii serbeaza plecarea turmelor catre pasunile de la munte. Cunoscuta si ca Ruptul Sterpelor, similara cu Masurarea laptelui, Simbra Oilor este cea mai mare sarbatoare cimpeneasca din judetul Satu Mare. Termenul "simbra" semnifica o intelegere, o reglementare gospodareasca, un protocol asupra treburilor majore ale oieritului. Inca de la Singiorz (Sf. Gheorghe) si pina la sarbatoarea

Sf. Constantin si Elena, crescatorii de oi din toate cele 23 de sate osenesti se aduna in fiecare localitate, pentru a stabili impreuna unde vor face stinile in acel an, cine le va fi baci si pe cine vor angaja sa le pazeasca pe timpul pasunatului. Tot acum se calculeaza recolta de lapte, ce va fi distribuita echitabil pe toata durata stinii, proportional cu cantitatea si calitatea ovinelor aduse de fiecare simbras. Activitatea incepe in preziua simbrei, cu mulsul "pa stimb": fiecare oier mulge oile altuia, astfel incit sa nu ramina strop de lapte in "pulpa" niciunei "mulgari". Intrucit a doua zi acestea trebuie sa–si dovedeasca inzestrarea, in functie de care se stabileste apoi dreptul individual la produsele stinii, mulsul "pa stimb" din ajun trebuie sa fie – si este, fara exceptie – o elocventa proba de corectitudine. Simbra se incheie cu o mare sarbatoare cimpeneasca, ce atrage anual zeci de mii de oameni.



Irina Prodan
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona