Minastirea Lainici, treapta spre cer, intr–un colt de Rai
Articol

Ctitorie a Sfintului Nicodim de la Tismana, Minastirea Lainici este asezata in mirificul defileu al Vaii Jiului, la 32 de kilometri de Tirgu–Jiu si la 25 de kilometri de Petrosani. Face parte din Arhiepiscopia Craiovei, fiind cea mai mare minastire de calugari din aceasta eparhie si, totodata, liantul dintre credinciosii din Oltenia si cei din Ardeal.



Marea prigoana impotriva ortodoxiei romanesti, declansata intre 1750 si 1765 de imparateasa Maria Tereza a Imperiului Austro–Ungar, a ajuns pina la Minastirea Lainici. Asa cum se arata in documentele vremii, generalul Bucow a distrus peste 300 de biserici si minastiri ortodoxe, printre care si aceasta minastire, care era situata la doar citiva kilometri de granita cu Imperiul Austro–Ungar. In 1784, schimnicul Atanasie de la Tismana este trimis pentru a reinvia Minastirea Lainici, unde aduna din nou o obste de 30 de monahi. Dupa moartea sa, intre anii 1810 si 1817, citiva boieri din Tirgu–Jiu, printre care Nicolae Brailoiu, Raducanu Mardanescu, Stanca Maldarescu si Iosif Farcasescu, au construit actuala biserica din zid a minastirii, fiind sfintita de catre Episcopul Galaction al Rimnicului, cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului".

In decursul timpului, Minastirea Lainici a fost martora mai multor evenimente. Astfel, Tudor Vladimirescu a stat ascuns aici, deghizat in calugar, deoarece era urmarit de turci, pentru ca luptase impotriva lor in razboiul ruso–turc dintre 1806 si 1812. In 1817, minastirea a fost devastata de turci, calugarii au fost alungati, iar monahului Maxim i s–a taiat capul. Numit de Sfintul Calinic de la Cernica "Luceafarul Lainicului", cuviosul Irodion Ionescu a fost staretul minastirii intre 1854 si 1900, cu intermitente. In Primul Razboi Mondial (1916–1918), Minastirea Lainici a fost distrusa complet, trupele germane intrind pe cai chiar si in biserica, facind focul in ea si profanind–o. Se mai pastreaza si astazi, scrijelite pe peretii din altar, numele unor soldati si ofiteri care au dormit acolo. Nemtii au furat din sfintul lacas toate odoarele de pret, inclusiv clopotele si au ars arhiva minastirii, care avea 16 metri lungime. Cimitirul a fost, de asemenea, devastat si profanat, crucile fiind smulse si calcate in picioare. Dupa razboi, nu se mai cunosteau deloc mormintele, raminind neidentificate pina in prezent.

In 1929 a fost adus de la Minastirea Frasinei un grup de sase monahi, avindu–l ca staret pe Cuviosul Visarion Toia, care au refacut Minastirea Lainici, construind cladirile necesare vietii de obste. Datorita disciplinei duhovnicesti si slujbelor care se tineau aici, sfintul lacas a inceput sa fie cautat de mult mai multi credinciosi din imprejurimi, dar, dupa 1947, cind s–a instituit regimul comunist, minastirea a fost din nou lovita fara mila. Odata cu inceperea construirii caii ferate Bumbesti–Livezeni, muncitorii care au executat aceasta lucrare au devastat Minastirea Lainici, ocupind toate terenurile si amplasind baraci. Toate acestea au durat insa pina in anul 1957, cind cei care au ocupat abuziv spatiile minastirii au parasit locul cu mare greutate. Apoi, in 1961, Minastirea Lainici a fost desfiintata, raminind doar sub titlul de "casa de oaspeti", iar usile bisericii au fost inchise cu lacat pina in anul 1970. In 1975, staretul Arhimandrit Caliope Georgescu a inceput sa mai faca unele imbunatatiri in viata minastirii, dupa 1983 reintroducind rinduielile monahicesti, inclusiv slujbele de la miezul noptii. Piatra de temelie a noii biserici–catedrale a fost pusa insa in iulie 1990, de catre IPS Mitropolitul Nestor al Olteniei, iar in prezent, in Minastirea Lainici vietuiesc 35 de monahi.

Noua ctitorie din Minastirea Lainici este inedita prin stilul sau arhitectonic, cuprinzind doua biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus de planul terenului in panta, ce crea necesitatea unui subsol. Dar aspectul cel mai inedit al acestei biserici il constituie tematica iconografica. Astfel, biserica de la subsol este destinata Bisericii din Catacombe, unde a fost pictata viata crestinilor de la anul 1 pina la anul 313 d.H., iar in pictura bisericii de deasupra sint redate cele mai importante momente din istoria Bisericii crestine, care–i cuprinde pe cei mai reprezentativi sfinti din toata lumea si din toate timpurile, de la anul 313 d.H. pina astazi.



Victor Raicu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona