Junii din Scheii Brasovului, sarbatoare ancestrala
Articol





In traditia tuturor popoarelor, junia era precedata de o perioada de initiere. Se prefera un loc retras, unde tinerii erau supusi la diferite probe, ce le desavirseau pregatirea militara: post, lipsa de somn, sete, alergari, cataratul pe stinci, folosirea armelor. La terminarea instructiei, formati ca aprigi luptatori, tinerii puteau intra in rindul barbatilor. Junii Brasovului si–au gasit retragere la Pietrele lui Solomon, in acea poiana inconjurata de cinci stinci imense, in acelasi loc unde, in urma cu mii de ani, se instruiau si strabunii nostri geto–daci.



Cronicarul sas Julius Teutsch spunea: "Junii trebuie priviti ca un rest de epoca pagin, o straveche serbare de primavara, care celebreaza invierea naturii, invingerea soarelui asupra asprimii si gerului iernii, inceputul vietii noi... iar serbarea trebuie considerata ca un cult religios precrestin, confirmata si de imprejurarea ca ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut inca de la daci".

Acest ceremonial, care se incadreaza in cultul soarelui, simbol al nemuririi, are loc in prima duminica dupa Sarbatorile Pascale, iar alegerea acestei zile nu este o intimplare: Duminica Tomii sau Pastele Blajinilor este dedicata Apostolului Toma in calendarul ortodox si sufletelor mortilor in calendarul popular, fiind o sarbatoare straveche, dedicata spiritelor mosilor si stramosilor. In aceasta zi se considera ca se deschid mormintele si cerurile, iar spiritele mortilor pot petrece cu cei vii. Desi conotatiile antice si medievale ale obiceiului confirma indepartata sa existenta si ar fi putut interesa generatii intregi de istorici, etnografi si folcloristi, marturiile documentare sint tirzii si sumare.

Si profesorul sagunist Nicolae Pop s–a ocupat de etnogeneza junilor, gasindu–le origini indepartate si provenienta geto–dacica. In fond, toate descoperirile arheologice de la Pietrele lui Solomon, de pe Timpa si din dealul Curmaturii, ceramica, uneltele si armele au ca izvor acelasi legendar filon geto–dacic. Scopul festivitatii era si este pastrarea datinilor si a obiceiurilor romanesti vechi, mostenite de la mosi, propagarea valorilor nationale intre tineri si batrini.



Cavalerii gloriei

Fanfara militara deschide defilarea junilor. Peste sunetele solemne ale alamurilor se aude deja duruitul copitelor de cal. Si iata–i ca apar... Sint Junii Tineri, flacai frumosi, vinjosi, calarind armasari puternici si nervosi, ce parca au fost hraniti cu jaratic... In fruntea grupului se afla vataful, personajul cel mai important, temut si respectat de toti, ales prin vot dintre cei mai buni. El poarta lenta rosie, la palarie are panglici in trei culori si tine buzduganul cel mare. Armasii sint loctiitorii vatafului, poarta lente de culoare galbena si albastra pentru a forma tricolorul, ca pe vremea cind acesta era interzis. Imbracamintea lor este pur romaneasca, la fel ca a dacilor: itari, camasi albe, lungi, cioareci, opinci sau cizme. Palariile cu boruri largi sint impodobite cu benzi tricolore. Pe steagul Junilor Tineri este imaginea Liceului "Andrei Saguna", simbol al rezistentei spirituale la opresiunea austro–ungara si, in acelasi timp, un elogiu adus invatamintului si limbii romane.

Multimea este salutata cu "Hristos a Inviat!", iar raspunsul creeaza o legatura emotionala intre privitori si calareti... Grupul Junilor Batrini, infiintat in 1877, poarta aceeasi imbracaminte cu a tinerilor, dar fara panglici la palarie, fiind dovada originii comune a celor doua grupuri. Ca si cel purtat de Junii Batrini, majoritatea steagurilor au fost confectionate in 1977, cu prilejul Centenarului Independentei de Stat a Romaniei de la 1877. Era un fel de reparatie tirzie a efectelor Decretului Consiliului de Ministri din 20 ianuarie 1949, care a desfintat asociatiile de juni din Brasov, an in care au disparut si multe dintre steagurile si insemnele traditionale ale acestora. In caz de necesitate, Junii Batrini, un fel de armata de rezerva, trebuiau sa se alature luptatorilor pentru apararea tinutului. In ultima perioada, membrii companiei au inceput sa poarte tricolorul la vedere, in banduliera. Defilarea este impresionanta, junii arata falnic, iar din copitele cailor focosi parca sar scintei. Isi fac aparitia Junii Curcani, o companie formata in anul 1979 din rindul barbatilor maturi, casatoriti, care locuiau "Pe Coasta". Portul lor este asemanator cu al Junilor Tineri, singura deosebire fiind caciula neagra, impodobita cu pene de curcan, confectionata dupa modelul celei purtate de Mihai Viteazul. De altfel, chipul voievodului erou al unitatii nationale apare si pe steagul asociatiei. Curcanii au adoptat numele companiei care s–a acoperit de nemuritoare glorie in Razboiul de Independenta din 1877. De asemenea, Junii Curcani simbolizeaza acea legatura de suflet creata intre romanii din Scheii Brasovului si fratii care luptau pentru neatirnare si libertate. Desi romanii din Ardeal nu au avut voie sa participe la marele razboi, cu riscuri neinchipuite, numerosi patrioti, gindind la reintregirea neamului, au trecut granita si s–au inrolat ca voluntari in Armata Independentei.

Junii Dorobanti au format un grup comun cu Junii Curcani pina in anul 1924, cind au devenit o companie distincta, fiind recrutati dintre junii casatoriti de pe strazile apartinatoare zonei Curcanilor si de pe Coasta. Observam ca poarta acelasi costum–simbol ca al Junilor Tineri, dar cu caciula gri, iar pe steag imaginea unui dorobant, luptator in Razboiul de Independenta. Apare compania Junilor Brasovecheni, constituita in anul 1922, din rindul romanilor stabiliti in Brasovul vechi. Pe steagul acestui grup bine organizat remarcam chipul domnitorului Alexandru Ioan Cuza... Ca semn al trairii istorice comune cu romanii din Schei, au adoptat tinuta si structura Junilor Batrini, doar ca, in loc de palarie, poarta caciula turcana de culoare neagra. Citiva dintre membrii grupului sint insotiti de copii, imbracati la fel ca tatii lor si nespus de frumosi. Asa cum sint, imbujorati de aerul tare, cu siguranta vor deveni pastratori fideli ai acestei traditii.

Junii Rosiori constituie a doua companie care aminteste de Razboiul de Independenta. Am aflat ca s–au constituit in 1908 si incorporeaza barbatii casatoriti de pe "Cracova". Au, poate, cele mai frumoase si mai pitoresti costume, adevarate opere de arta, pe care stralucesc mii de paiete aurite. Ca si faimosii cavaleristi carora le poarta numele, acesti juni poarta pe cap potcapul de rosior, impodobit cu pampon rosu ca singele. Pe o fata a steagului de matase, confectionat tot in anul 1977, este chipul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar pe cealalta un june rosior.

In incinta Muzeului "Prima Scoala Romaneasca" din Scheii Brasovului poate fi admirat cel mai vechi costum al Junilor Rosiori, daruit acestui asezamint de cultura nationala de catre Ghita Gal, un lider al acestei renumite companii.

Mindri si frumosi precum eroii din povesti, isi fac aparitia Junii Albiori sau Junii Nationali Albi, detasament constituit in anul 1860, in contextul infiintarii ASTRA (Asociatiunea Transilvaneana pentru Cultura si Literatura Poporului Roman). Pe steagul lor recunoastem imaginea marelui poet al desteptarii noastre, Andrei Muresanu. Majoritatea "albilor" erau recrutati din breslele macelarilor si ale negustorilor din Schei. Costumul lor difera de al celorlalti juni prin camasile de pinza alba, lungi pina la genunchi, si impodobite cu fastuoase broderii si motive romanesti. Pe cap poarta caciuli albe ca neaua, amintind de cea a lui Mihai Viteazul, pentru care toate grupurile de juni au un adevarat cult. Se stie ca, dupa intoarcerea sa din Moldova, voievodul Mihai Viteazul a intentionat sa intre in Brasov, dar a gasit cetatea ferecata. Atunci a cerut ajutorul junilor din Scheii Brasovului, iar acestia, sarind toti ca unul, au asaltat si fortat portile Brasovului, deschizind astfel drumul marelui erou. Conform traditiei, Junii Albi incheie splendida parada a companiilor de calareti.

In loc de final

In anul 1737, la Pitesti, capitanul Ilie Birt, un luptator neinfricat pentru cauza romanilor brasoveni si comandantul unei companii de viteji, majoritatea juni din Schei, a cistigat o mare victorie in confruntarea cu turcii, reusind sa captureze 36 de prizonieri.

Cu regret si stringere de suflet, observam ca statuia eroului necunoscut a fost vandalizata; placa i–a fost furata. Mare pacat, mai ales ca nu este singura situatie de acest gen. Si monumentul ridicat pentru cinstirea soldatilor romani, secerati de coasa mortii, de linga Biserica Bartolomeu, a fost, de asemenea, mutilat. Acordam mult prea putin respect celor care au scris istoria neamului nostru cu propriul singe Poate ca este cazul sa reinvatam sa ne pretuim eroii. Mii de brasoveni si de turisti sint prezenti an de an la aceasta autentica sarbatoare a romanilor si a romanismului. Oamenii joaca, chiuie de bucurie, iar focurile si gratarele incing intreaga vale. Ce sa–i faci, trupul nostru are nevoie si de hrana si... Doamne, oare cind se va intelege ca, in aceasta perioada grea, a darui romanilor o clipa de fericire costa atit de putin!



Cristian Pompei & Iuri Floroiu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona