Pe urmele vechilor colonisti greci, la cetatea Tomis
Articol


Istoria Tomisului se pierde in negura vremii. Cunoscind importanta si posibilitatile comerciale ale Marii Negre, colonistii greci, veniti din Milet in prima jumatate a secolului al VI–lea i.Hr., pun bazele cetatii portuare.



Tomisul a atins cea mai infloritoare perioada in secolul II i.Hr. Facind parte din "comunitatea celor cinci orase" (Tomis, Callatis, Histria, Dionysopolis si Odessos), cetatea a devenit, in anul 138, metropola Pontului, fiind cel mai mare si mai infloritor oras de pe coasta de vest a Pontului Euxin.

In anul 8 d.Hr., Ovidiu era trimis in surghiun la Tomis, unde a si murit dupa noua ani, lasind posteritatii operele sale, Tristele si Ponticele. Pe la mijlocul secolului II d.Hr., puterea Romei incepe sa scada, Dacia fiind parasita de romani, iar rascoalele interne si atacurile din afara slabesc tot mai mult puterea marelui imperiu. Dupa regele Filip Arabul, Tomisul trece printr–o mare criza, provocata de luptele tot mai intense din aceasta zona. Insa, in ciuda distrugerilor, cetatea continua sa–si duca existenta. A fost refacuta mult mai repede decit Histria sau Callatis, iar viata sa a devenit din nou prospera. Intre anii 270 si 333 s–au construit noi fortificatii. Distrugerile provocate de invaziile succesive au alternat cu perioade de liniste, cind orasele dobrogene, inclusiv Tomisul, s–au refacut si au cunoscut perioade de prosperitate.

La inceputul secolului al XIX–lea, sultanul Medgid a dispus reconstruirea portului de catre o societate engleza, iar dupa anul 1878, istoria contribuie, inca o data, la consolidarea acestui oras. Dupa unirea Dobrogei cu Romania, orasul devine, pe drept cuvint, cel mai mare port al tarii.



Victor Raicu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona