Pe bicicleta de la Bran la Moeciu
Articol





Ion Trandafir



Incercam sa convingem lumea ca Branul este mai mult decit un loc plin de turisti al caror principal scop in viata e sa incinga gratarul si sa asculte manele. De fapt, Bran reprezinta un excelent punct de plecare in excursiile montane cu bicicleta. Pe o raza de 70 de kilometri am parcurs, anul trecut, peste 1.200 de kilometri, impartiti pe mai multe grade de dificultate.



Propunem si acum un traseu excelent, care ne va duce de la prapastiile umbrite si spectaculoase ale Zarnestilor pina la frumoasa panorama de la Saua Joaca.

Plecam din Bran pe drumul de la Predelut (sat care apartine de Bran). Primii doi kilometri ne dezvaluie un drum intins, care se continua cu un kilometru de serpentine, printre livezi si gospodarii linistite, avind in stinga Magura Branului. De aici urmeaza coborirea pina in Zarnesti, cea mai mare parte a drumului parcurgindu–se pe macadam. Facem stinga (sud) si, trecind pe linga cabana Gura Riului si o fosta cariera de piatra, ajungem la Fintina lui Botorog, punct de plecare spre Curmatura (in dreapta). De aici, o tinem tot inainte, lasind drumul principal sa urce, in serpentine, catre satul Magura. In scurt timp, dam cu ghidonul in bariera care marcheaza intrarea in Parcul National Piatra Craiului si incepem slalomul printre cheile spectaculoase, presarate cu trasee de escalada, pe ambele parti. Ca sa mai uitam de efortul constant depus la urcare, ne aducem aminte ca aici s–a filmat o scena din Drumul oaselor, celebrul film in care Margelatu foloseste, la randament maxim, cei patru cai ai atelajului care salta pe bolovani. Roata se invirte si iesim iarasi in soare, odata cu intilnirea altei poteci, care duce spre Curmatura. Noi ne vedem de drum si ajungem, prin Cheile Pisicii, la capatul drumului forestier, care se continua cu o poteca pe curba de nivel. Cei mai priceputi dintre biciclisti pot sta tot timpul in sa, dar ceilalti mai "imping la bici". Una peste alta, dupa ce trecem vadul unui piriu secat, ajungem pe pajiste si, nu peste mult timp, in Simeria Pietrei Craiului, daca imi este permis acest derapaj semantic, adica un nod turistic de poteci, care pleaca si vin din toate partile. Ne tragem sufletul, uitindu–ne la fata estica a Pietrei, care se poate, parca, atinge cu mina Sarim iarasi pe bite, luind–o spre stinga, mai exact spre Saua Joaca, lasindu–i pe altii sa mearga spre Brusturet, in tura extinsa (spre Cheile Dimbovitei, Fundatica, Moeciu de Sus).

Ajungem la Saua Joaca si ne ingrozim de peisajul din dreapta: defrisari masive si sinistre. Totusi, in virf ne clatim ochii cu una dintre cele mai bune panorame din zona: in spate Piatra, in fata Bucegi, in stinga Postavarul, in dreapta (dupa padure) Sirnea–Fundata.

De aici, o luam pe poteca din stinga (cea din dreapta–sud duce la Sirnea). Frinele ne iau foc pe o coborire excelenta, care se incheie cu o poteca pe curba de nivel. Aceasta ne duce pina deasupra satului Pestera. Nu coborim in sat, ci facem stinga, pe poteca dinspre nord, care serpuieste pe niste culmi de vis. Nici nu iti dai seama cind ajungi in Magura. De–aici nu te repezi in centru, sa asculti ultima manea dintr–o masina cu geamuri fumurii si bare cromate, ci faci stinga. In jos, pe o poteca numai buna, ne ducem pe valea dintre dealurile care intersecteaza, repetat, un piriu. Uiti, pentru o clipa, ca o sa reintri in civilizatie.

Hop si Zbircioara (sat care apartine de Moeciu). De aici mai sint doar trei kilometri pina la Bran. Ne pare rau ca s–a terminat Obositi, dar fericiti, ignoram "oamenii noi" din centrul satului si ne retragem, linistiti, la una dintre prea putinele pensiuni bikers–friendly.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona