Constantin Dumbrava, primul explorator roman al Groenlandei
Articol



Silviu Negut



Putini sint romanii care stiu ca intre exploratorii celei mai mari insule a planetei, acoperita de cea mai mare calota glaciara insulara, se inscrie si un roman, Constantin Dumbrava. Cine si–ar fi imaginat, in acel final de secol al XIX–lea, ca un copil nascut la 15 aprilie 1890, in Buhusi, micul tirg moldovean, va ajunge unul dintre principalii expeditionari si cercetatori ai celei mai mari insule a planetei? Amintesc faptul ca un alt copil, nascut in acelasi tirg moldovean, cu doar vreo trei luni mai tirziu, va deveni primul si singurul om din lume care a inconjurat planeta pe jos. Este vorba despre Dumitru Dan.



Mai intii, vom vorbi despre ilustrii predecesori ai lui Dumbrava si vom incepe chiar cu vikingul Erik Torvaldsen, supranumit Erik cel Rosu, acel normand care parasise Norvegia ca urmare a invinuirii de asasinat, si apoi Islanda, din cauza "caracterului sau nestapinit", cum ne spun cronicile. Prin anii 982–983, cu aproximativ un an, doi mai inainte, porneste din Islanda spre apus, la bordul unei corabii, in cautarea unui pamint ce fusese zarit, se pare, cu 100 de ani mai devreme de islandezul Gunnbjorn Ullvsson. Erik cel Rosu descopera, intr–adevar, acest pamint, care se va dovedi, mai tirziu, cea mai mare insula a planetei. Dupa ce ocoleste toata extremitatea sudica a noului teritoriu, el intilneste o portiune de teren nu numai mai adapostit si fara gheata, dar pe care crestea si iarba. Aici intemeiaza o asezare si numeste locul Groenlanda – Tara verde, poate si pentru faptul ca asa parea acel colt de lume din imparatia gheturilor. Apoi, la intoarcere, incearca sa–si convinga compatriotii sa se stabileasca in acele locuri. Este adevarat, citiva ani mai tirziu, revine in fruntea a nu mai putin de 25 de corabii vikinge, dintre care aveau sa atinga tarmul groenlandez 14, si intemeiaza o colonie care avea sa se mentina timp de citeva secole.

Dintre numerosii exploratori si cercetatori de mai tirziu ai Groenlandei, ii amintesc pe englezii John Davis, Henry Hudson, William Baffin si William Scoresby (tatal si fiul), apoi pe americanul Robert Peary, belgianul Adrien de Gerlache, comandantul expeditiei "Belgica", al carei naturalist a fost Emil Racovita, suedezii Adolf Erik si Nils Otto Nordenskjold, norvegianul Fridtjof Nansen, danezii Lauge Koch si Knud Rasmussen, germanul Alfred Wegener si ar mai fi inca multi altii. Dupa cum se vede, numai nume celebre, inscrise la loc de cinste in istoria descoperirii si cunoasterii planetei noastre.

Primul european cu numele caruia reincepe istoria explorarii Groenlandei este John Davis, in 1585. Dupa trei decenii, un alt englez, William Baffin, aflat in cautarea Pasajului de Nord–Vest, ajunge de mai multe ori pe marea insula, iar in anul 1616 atinge, pe coasta de N–V a acesteia, latitudinea de 77˚45, cea mai nordica latitudine atinsa vreodata de om pina la acea vreme, un record ce va rezista mai bine de 200 de ani, pina cind compatriotii sai, William Scoresby, tatal si fiul, ating 80˚30 latitudine nordica in Marea Groenlandei. De asemenea, marele om de stiinta si explorator norvegian Fridtjof Nansen a fost primul care a traversat cupola de gheata a Groenlandei de Sud, insotit de compatriotul sau Otto Sverdrup, un alt mare explorator arctic. Cu aceasta ocazie, ei au descoperit ca regiunea interioara a insulei este acoperita cu un strat enorm de gheata, a carui grosime creste de la periferie spre centru.

Prima traversare a cupolei de gheata a Groenlandei de Nord a efectuat–o insa americanul Robert Peary, renumitul cuceritor de mai tirziu al Polului Nord, care a explorat si cartat mari zone groenlandeze in timpul expeditiilor din 1886, 1891–1892 si 1893–1895. Tot din Groenlanda, de la Etah, va porni Peary, in tentativa reusita de cucerire a Polului Nord, eveniment ce a avut loc la 6 aprilie 1909. Trebuie sa amintim aici ca norvegianul Roald Amundsen, cuceritorul Polului Sud, si–a facut ucenicia tot in tinuturile nordice, inclusiv in Groenlanda.

Un alt nume celebru in Groenlanda, germanul Alfred Wegener, autorul renumitei teorii a derivei continentelor, si–a petrecut, practic, jumatate din viata de cercetator aici, pe marea insula. Ajuns pentru prima data pe marea intindere de gheata in anul 1906, la numai de 26 de ani, avea sa ramina aproape zece ani in aceasta lume indepartata, unde moartea l–a surprins in 1930, dupa prima iernare din istorie pe cupola de gheata din centrul Groenlandei si dupa prima masurare a grosimii ghetii calotei groelandeze ("inlandsis"–ul) prin metoda ecoului.



Intilniri care l–au format

Si totusi, pentru groenlandezi, un alt explorator le este foarte apropiat si drag – danezul Knud Rasmussen, nascut chiar in Groenlanda. Mai mult, mama sa era eschimosa. Bun cunoscator al limbii si al obiceiurilor eschimose, acesta isi va inchina eschimosilor intreaga viata. Participa, inca de la 23 de ani, la foarte multe expeditii, la inceput literare si etnologice, in perioada 1902–1911, iar din 1912 organizeaza si conduce cele cinci expeditii arctice Thule, numite astfel dupa punctul de pornire. Ultima dintre acestea, desfasurata in perioada 1921–1924, este considerata ca fiind cea mai mare calatorie din istoria Arcticii, in sanii trase de ciini.

In aceeasi perioada, in nordul indepartat, la peste 80˚ latitudine N, Knud Rasmussen a avut ocazia sa–l intilneasca pe marele om de stiinta si explorator Constantin Dumbrava, compatriotul nostru. Romanul era, pentru acele vremuri, un adevarat personaj de filme hollywoodiene: un copil nascut intr–un tirgusor oarecare, dintr–o familie de oameni obisnuiti (tatal factor postal, iar mama, lucratoare la Caile Ferate Romane), care urmase studiile in scoli modeste (Buhusi scoala primara, Botosani scoala liceala). Nu stim cum a ajuns sa faca studii superioare in Franta si Belgia, probabil din dorinta parintilor de a–i asigura o cariera sau, si mai sigur, prin vointa sa personala. Ambitios cum era, Dumbrava a reusit sa obtina un doctorat in stiinte, a ajuns foarte apreciat de o americanca, Estelle Heigs, care avea o situatie financiara buna, si a plecat in America, stabilindu–se la New York. De acolo a proiectat si a realizat nu mai putin de trei calatorii in Groenlanda.

Dupa ce, intre 1921 si 1926, a participat la o serie de expozitii belgiene si franco–belgiene, in nordul indepartat, in 1927, Constantin Dumbrava a initiat el insusi o importanta expeditie. "Acest imens pamint arctic – va spune el la incheierea cu succes a acesteia – care mi–a fascinat imaginatia, mi–am propus in 1925 sa–l explorez din punct de vedere meteorologic si geografic. Cind planurile mele au fost gata, le–am supus Societatii de Geografie a Frantei, care le–a studiat. Comisia centrala, la propunerea doctorului Charcot, a decis sa–mi ofere patronajul sau. Un an dupa aceea l–am obtinut si pe cel al Societatii Regale Belgiene de Geografie. Subliniez faptul ca Charcot, Jean Baptiste Charcot, era o mare personalitate a acelor timpuri, un explorator aureolat de victorioase expeditii in Antarctica si Groenlanda, asadar un foarte bun cunoscator al marii insule de gheata si, implicit, un om care putea cintari dintr–o singura privire temeinicia unei atare temeitati". Toate acestea dadeau si mai multa greutate intreprinderii compatriotului nostru. In ziua de 26 iulie 1927, plecati la bordul vasului "Gertrude Rask", din portul danez Copenhaga, membrii expeditiei au debarcat, zece zile mai tirziu, pe pamintul groenlandez, la Angmagsaalik, localitate de pe coasta rasariteana a marii insule. Intr–o prima telegrama trimisa celor doua societati de geografie, belgiana si franceza, Dumbrava precizeaza: "Dupa o superba traversare de zece zile, noi am sosit in dimineata zilei de 5 august la Angmagssalik. In timpul intregii traversari, de 1.650 de mile marine, cerul a fost foarte noros, marea calma, temperatura calda". Spre sfirsitul anului, in telegrama datata 18 decembrie 1927, Angmagssalik, trimisa Societatii Belgiene de Geografie si semnata Dumbrava, scrie: "Expeditia romana in Groenlanda ureaza cele mai bune sentimente la toti membrii Societatii".

Printre obiectivele expeditiei se inscria si o mai buna studiere a partii rasaritene a Groenlandei, mai salbatica si mai putin cunoscuta decit cea vestica. Pe tarmul occidental al marii insule se afla, in aceeasi perioada, si o expeditie americana, condusa de profesorul H.W. Hobbs, de la Universitatea din Michigan. "Aceste doua expeditii se arata intr–unul din numerele de atunci ale "Buletinului Geografic Belgian" prin rezultatele stiintifice obtinute () vor completa cunoasterea, inca imperfecta, pe care o posedam asupra imensului si misteriosului continent groenlandez (). Ele vor realiza, la sfirsit, un studiu pe cit este posibil de complet asupra celor doua coaste ale Groenlandei. Interesul practic al acestei expeditii este de a permite, de a preveni, cu citeva zile inainte, navigatorii si aviatorii care circula in acest interval, de conditiile meteorologice (). In plus, lucrarile stiintifice ale acestei expeditii de sub comanda dr. C. Dumbrava, glaciolog si explorator polar, vor cuprinde, printre altele: observatii asupra miscarilor ciclonilor si anticiclonilor, asupra proprietatilor ghetii marine si a celei de coasta, asupra temperaturilor apei marine, mareelor, curentilor marini. Vor fi efectuate observatii magnetice, precum si cercetari botanice, zoologice, etnografice, geomorfologice etc.".

Expeditia organizata si condusa de Constantin Dumbrava s–a incheiat cu rezultate intr–adevar notabile, contributia sa la cunoasterea completa a celei mai mari insule a planetei fiind recunoscuta ca atare de catre importante foruri stiintifice internationale si de presa timpului. Nu intimplator, la putin timp dupa incheierea cu succes a acestei expeditii, un ziar belgian facea urmatoarea apreciere: "Tinar inca, Constantin Dumbrava este, de opt ani, un specialist al explorarilor polare. El este, in acelasi timp, pilot si in aceasta calitate va lua parte, dupa o pregatire minutioasa, la unul dintre marile raiduri aeriene polare". Compatriotul nostru n–a mai putut face insa acest lucru si nici n–a mai organizat a doua mare expeditie preconizata de el, deoarece s–a imbolnavit grav si a murit, la

22 septembrie 1935, in cunoscuta statiune franceza Cannes. Ramine incert daca a reusit sa traverseze marea insula de gheata prin zona taiata de Cercul Polar de Nord, de la amintitul Angmagssalik, de pe coasta de est, la Holstein, pe cea de vest. Oricum, Constantin Dumbrava si–a cistigat un binemeritat loc in galeria exploratorilor polari. Asa cum bine subliniaza geograful Alexandru Rosu, unul dintre putinii cercetatori care s–au aplecat asupra activitatii mai putin cunoscute a acestui explorator (a facut cercetari in arhiva Societatii Belgiene de Geografie si a avut discutii cu fratele exploratorului), meritele lui Dumbrava sint incontestabile: datele pe care le–a adus cu privire nu numai la geografia fizica a Groenlandei, ci si la etnografia eschimosilor au constituit, in buna masura, contributii noi pentru acele vremuri si, am putea spune, valabile in mare parte si astazi. In plus, pentru noi, romanii, este demn de mentionat faptul ca, prin autoritatea sa stiintifica si prin rezultatele dobindite, Constantin Dumbrava a reusit ca expeditia organizata de el sa fie recunoscuta in mod oficial drept una romaneasca, prima de acest gen in nordul indepartat. Si tot potrivit spuselor lui Alexandru Rusu (in Prima expeditie romana in Groenlanda, aparut in revista Natura, nr. 4, 1967), Dumbrava ar fi facut urmatorul bilant: "Timp de 12 luni, am recoltat colectii etnografice, documente asupra obiceiurilor micului popor eschimos, am facut un film de 3.500 mm, am capturat o vulpe si alte animale, oferite Gradinii Zoologice din Anvers, foetus de Foca foetida, conservat in formol, pentru Gradina Plantelor din Paris, un urs alb, o foca cu capul impanat si multe cranii umane si de mamifere".

Iata, asadar, stimati cititori ai revistei Vacante & Calatorii, dupa Ilarie Mitrea si Iuliu Popper (prezentati in numerele anterioare), un alt mare roman uitat, desi a facut cunoscut numele Romaniei in lume. Nu l–am mentionat si pe Emil Racovita, prezent in numarul precedent al revistei, intrucit acesta este mai bine cunoscut.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona