Turismul, pe drumul cel bun(II)
Articol



Mare parte din potentialul zonelor turistice din Romania este inca neexploatat. De aceea, crearea unor centre capabile sa puna la dispozitia potentialilor investitori, dar si celor implicati sau interesati de aceasta zona a economiei, solutii pentru ca planurile lor de afaceri sa se indeplineasca a devenit o necesitate.



Ca raspuns la aceasta necesitate, profesionistii din turism au initiat proiectul "CeReRe in turism", care are ca scop crearea unor centre regionale de resurse in turism si servicii integrate pentru stimularea antreprenoriatului. Proiectul este realizat in parteneriat cu Fundatia Amfiteatru, BOLT International Consulting si DIASTASI Training and Consulting Services. Prin intermediul acestei forme organizate de comunicare, potentialii investitori in turism au sansa unei formari si a unei consilieri coerente.



Lukas Katsikaris: "Incercam sa dezvoltam potentialul turismului romanesc"

La evenimentul de lansare a proiectului "CeReRe in turism" au participat reprezentanti ai Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, ai patronatelor si sindicatelor din sectorul turismului, ai autoritatilor locale, respectiv Primaria Municipiului Bucuresti, ai antreprenorilor din sectorul turistic, reprezentanti ai institutiilor de cultura din Regiunea Bucuresti–llfov, manageri si angajati din cadrul IMM–urilor si microintreprinderilor care isi desfasoara activitatea in turism, precum si ai mediului academic (facultati de management turistic). La conferinta a participat si Lukas Katsikaris, director executiv al Bolt International Consulting. Acesta are o experienta de peste 15 ani in dezvoltarea cooperarii in domeniul pregatirii de proiecte, management si implementarea de proiecte in peste 20 de tari. "Au fost mai multe proiecte de acest gen in Romania, dar acesta este unul dintre cele inovatoare din Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Aduce, in primul rind, o abordare integrata, deoarece, pina acum, proiectele se ocupau doar de o parte din proiect. Este o abordare integrata, in sensul ca se concentreaza pe oamenii care au deja o afacere in turism, cei care lucreaza in companii de turism, dar si pe cei care vor sa isi deschida o afacere. Romania are un potential foarte mare la nivel de peisaj, geografie si al serviciilor ce pot fi dezvoltate. Prin acest proiect, incercam sa dezvoltam acest potential", a explicat Lukas Katsikaris.



Pentru a cunoaste mai bine fenomenul turistic mondial si romanesc, am solicitat opiniile a doi experti italieni in materie, domnii Paolo Grigolli si Fabio Sacco.



Pentru inceput, va rugam sa ne spuneti citeva cuvinte despre evolutia turismului mondial la ora actuala.

Scenariul cel mai vehiculat spune ca schimbarile globale politice si sociale, ambientale si tehnologice risca sa–si puna amprenta mai mult decit comunitatile locale sau industriale asupra viitorului turistic. Ne gindim, de fapt, la crizele legate de tsunami, cutremure si la dezastrele care le urmeaza – exemplul Japoniei este elocvent –, la pandemii, cum a fost SARS (sindromul respirator sever acut), si la criza economico–financiara internationala. Fluxurile turistice internationale sint cele care duc la dezvoltarea economica si la bunastarea comunitatilor locale. Dupa o crestere medie anuala de 7% intre anii 2004 si 2007, conform datelor Organizatiei Mondiale a Turismului, sosirile internationale din 2008 au crescut doar cu 1,7% fata de 2007, ajungind la cota de 924 de milioane. Criza din 2008–2009 a dus la o scadere a sosirilor internationale cu 5% in anumite zone, care au suferit foarte mult. In 2010, au fost totusi unele semnale de recuperare. Asa cum se intimpla pe piata altor produse, cea a sectorului turistic premiaza diversitatea si specializarea, realizarea de produse unice, irepetabile in diferite locuri ale planetei.



Care este cererea turistica mondiala?

Criza economico–financiara generala a lovit direct si turismul, evidentiind actiuni de riposta, pentru a realiza un model capabil sa se confrunte cu comportamentul turistului care produce si consuma produsul turistic, facilitat de noile tehnologii. In societatile actuale, vacantele nu mai sint un lux sau un accesoriu, ci au devenit un produs de prima necesitate, ce reflecta profund modalitatea de consum, radical schimbata in ultimii zece ani. Aproape intotdeauna, consumatorul/turistul alege in ultimul moment unde trebuie sa mearga, internetul oferindu–i o libertate de miscare si de confruntare competitiva, de neimaginat cu ceva timp in urma. Noi destinatii sint afisate intr–o piata plina, pretul a devenit o variabila determinanta a procesului de alegere legat de calitate, iar turistul e mai versat si mai exigent in a cere mai multe servicii.



Daca acesta este contextul in care ne gasim si cu care se opereaza astazi, este evidenta necesitatea de a construi aliante solide intre sectorul public si cel privat, pentru a ajunge sa definim o strategie produs?

De fapt, calatorii cauta experiente si propuneri specifice, care sa le satisfaca asteptarile si exigentele, iar daca este posibil, sa le si depaseasca. Nu mai exista tinta "turisti", ci o pleiada de microtinte, care incearca experiente de calatorie unice si particulare. Din ce in ce mai mult apare tendinta "sa ai o experienta" decit "sa vezi ceva".



Care este strategia turistica a destinatiilor?

Daca este adevarat ca aceasta criza nu e numai europeana, este adevarat si ca multi dintre competitorii nostri se pregatesc rapid si mai bine decit altii. Daca analizam strategiile de raspuns facute de Spania si Franta, vedem ca nu numai din punct de vedere fiscal, dar si din punct de vedere infrastructural si al celui "sistem–tara", se definesc precis masurile pentru intarirea sectorului turistic. In 2009 si 2010, Turcia si Marocul s–au pozitionat, din punct de vedere al comunicarii institutionale, cu mare eficienta pe piata, in timp ce toata coasta mediteraneana meridionala isi intensifica investitiile in sectorul hotelier, prevazind in cinci ani 700.000 de paturi in plus. Este o oferta ce poate face sa tremure multe destinatii. In Regatul Unit, s–a decis sa se investeasca in portalul national, cu rezultate optime. In Austria si in Germania s–au realizat investitii masive in publicitate, pentru brandul national. A gestiona si a promova o destinatie cere o deschidere si o apropiere strategica foarte complexa, deoarece se trateaza o combinatie intre resurse si operatori, care dezvolta interese diverse si, de multe ori, opuse. Destinatiile cistigatoare isi impun insa intotdeauna turismul lor asupra capacitatii de construire de motivatii de vacanta, apropiata de tinta specifica pietei.



Intrucit lucrati la un proiect turistic romanesc, cum vedeti dezvoltarea turismului la noi?

Gestiunea integrata a destinatiilor turistice este un factor ce va trebui guvernat si gestionat unitar de catre subiectii publici–privati, care fac parte dintr–un tot unitar, ce va trebui sa se focalizeze catre client, creind, pe de o parte, o motivatie de vacanta si, pe de alta parte, facind sa traiasca experienta unui teritoriu. Intelegind ce se poate face la nivel local, pentru a interactiona cu nivelul national, devine un punct prioritar si strategic pentru implementarea strategiei pe termen mediu si lung. Dupa o prima faza importanta de cartare a teritoriului, proiectul nostru prevede constituirea a doua centre regionale de resurse turistice, cu obiectivul de stimulare a antreprenoriatului turistic, fie printr–o activitate de formare ad–hoc, fie ajutind micile intreprinderi la elaborarea strategiei de marketing adecvata pietei, dezvoltind astfel intreprinderi competitive noului trend turistic. Marea oportunitate este legata de comportamentul noii generatii de turisti, de difuzarea noilor tehnologii, in particular cele care au legatura cu conceptul web 2.0. De asemenea, promo–comercializarea este, intr–adevar, activitatea de pus in practica intr–un timp scurt. Pentru a asigura viitorul si pentru a face acest lucru, este necesara adaptarea site–urilor web, pentru a raspunde acestor exigente. A expirat timpul comunicarii unidirectionale, al site–urilor–vitrina, si a sosit vremea bidirectionarii propunerilor, a rapiditatii raspunsurilor si a ofertei de produse si servicii turistice ale unei destinatii.



Care sint, in opinia dvs., punctele forte, dar si cele slabe ale turismului romanesc?

Modelul turismului de masa, care a avut mare succes si care a dus la dezvoltarea multor destinatii turistice, este astazi in criza, deoarece isi baza competitivitatea numai pe pret si standardizare. A devenit evident faptul ca acum ne mutam spre un turism de relatie, in care valoarea este data de aspectele intangibile, mai mult decit de cele tangibile, de dimensiuni legate de experiente si forme de turism emotional, mai complex si mai dificil, unde nu se permite improvizarea si unde profesionalismul este fundamental. Este necesara apropierea de diferitele tinte ale pietei si trebuie sa ne gindim cu adevarat la gestionarea turistului, privit ca o unica persoana, careia sa–i furnizezi produse turistice coerente cu motivatiile sale. Posibilitatea de a realiza produse noi este un punct forte, unde turismul romanesc poate sa gaseasca inca evolutia, data de bogatia teritoriului, din punct de vedere natural si istoric. In mod sigur trebuie sa se gaseasca si modalitatea de a ameliora calitatea serviciilor, fie in termeni de accesibilitate, fie de primire sau de utilizare a potentialitatii teritoriului.



Ce parere aveti despre turismul actual?

Este clar ca, astazi, turistul este regele, ca el decide tipul de turism si servicii pe care doreste sa le primeasca, confruntind in timp real pretul si oferta. Nu mai este suficient sa promovezi destinatii. De asemenea, nu mai sint suficiente doar comunicarea si promovarea continutului fara a pune in evidenta si motivatiile pentru care turistul trebuie sa aleaga. Acesta trebuie sa inteleaga imediat motivul pentru care trebuie sa aleaga o anumita destinatie, dintre alte zeci si sute de propuneri. Promovarea inteligenta si competitiva se transforma astfel in promo–comercializare pentru produsul–destinatie. In acest scenariu, devin fundamentale reputatia tarii, imaginea, importanta ei in sistemul globalizarii, toate acestea dind nastere la ceea ce numim competitivitate globala. Va fi o mare selectie a intreprinderilor si a destinatiilor capabile sa–si revizuiasca propria strategie de oferta si de piata. Destinatiile viitorului trebuie sa mearga la asociatii simple ale diversilor actori, pentru a trece la desemnarea unei retele, in care fiecare actor isi are rolul precis si care face parte dintr–o strategie. A face turism este, intr–adevar, dificil in aceasta faza istorica si economica, deoarece, a pune in relatie micro cu macro, mica intreprindere cu politicile nationale ce contribuie la crearea imaginii tarii si a perceptiei consumatorului, cere multa abilitate si pricepere.



Ancuta Balan si Cristian Hristea
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona