Creasta Fagarasului
Articol




Dintre toti muntii din Romania, muntii Fagarasului ne atrag cel mai mult, poate datorita crestelor inalte si taioase, poate pentru salbaticia si pustietatea oferita de distantele mari dintre cabane si lungimea parca infinita a traseelor sau poate doar pentru mirajul oferit de cucerirea celor mai inalte virfuri de la noi. Oricum ar fi, stim sigur ca urcusul pe virfurile Moldoveanu si Negoiu constituie o reusita pentru orice montaniard.



Distantele mari din Fagaras au fost mereu o piatra de incercare pentru cei hotariti sa strabata intinderile acestui minunat masiv, iar muntele a stiut sa se revanseze intotdeauna fata de cei care nu s–au oprit din cauza unor kilometri in plus, oferindu–le privelisti minunate, cabane primitoare si mai ales sentimentul reusitei, al zborului si al libertatii.



Virful Moldoveanu (2.544 m)

Pentru a ajunge pe cel mai inalt virf din tara, putem opta pentru traseul: Ucea de Jos – Victoria – La Sipot – Muchea Taritei – Cabana Podragu – vf. Vistea Mare – vf. Moldoveanu.

Ucea de Jos este o localitate situata pe DN1, la jumatatea distantei dintre orasele Fagaras si Sibiu, unde putem ajunge cu trenul sau cu autocarul, existind curse regulate din Brasov, Sibiu etc. Drumul care ne conduce spre munte din Ucea de Jos spre Ucea de Sus si orasul Victoria este putin circulat, dar vom gasi microbuze sau masini de ocazie. Daca nu vrem sa intram in orasul Victoria, se merge inainte spre combinatul chimic si, implicit, catre crestele mult dorite. Este un drum monoton si plin de praf, lung de aproximativ cinci kilometri, pe care urmam marcajul punct albastru, trecind pe rind de poienile La Seuta (1.203 m), La Aschii (1.427 m) si ajungind in punctul numit La Sipot (1.470 m). Aici intilnim marcajul triunghi albastru, care, la vale, ne conduce la cabana Arpasul, dezafectata de multi ani, iar in amonte catre Muchea Taritei si cabana Podragul, ultima fiind si destinatia noastra pentru prima zi. Traseul este destul de anevoios pentru prima zi, cind greutatea rucsacurilor isi va spune cuvintul, avind mai multa apa si hrana la noi, iar urcusul este destul de accentuat, cu o mare diferenta de nivel – orasul Victoria (600 m) – cabana Podragul (2.136 m). Va recomandam sa ajungeti cit mai devreme in orasul Victoria, deoarece traseul este de aproximativ sase–sapte ore. Urmind marcajul triunghi albastru, vom trece prin locuri cu pante domoale, poteca larga evitind, prin vest, toate denivelarile de pe culme. In partea superioara a acestui pasaj, padurea se rareste, marcajul se abate usor spre dreapta si trece prin poiana fostei cabane Boldanu, distrusa de un incendiu.

Aici intilnim marcajul triunghi rosu, care ne poarta, prin mici urcusuri si coborisuri, la cabana Turnuri (1.520 m). Ne continuam drumul spre culmi si, in curind, vedem inaltimile Fagarasului. Traseul trece, rind pe rind, de pe un versant pe altul, catre creasta Muchea Taritei. Depasind o zona de ienuperi, ne apropiem de vf. Baba (1.962 m) si, ocolindu–l prin vest, ajungem in saua Babei. De aici putem vedea spre est Muchea Girdomanului si spre vest Turnurile Podragului. De aici, poteca ne poarta mai mult pe sub culme, evitind virfurile si ajungind pe creasta doar in seile care le despart. Depasind Saua Lespezilor (1.950 m), intram in traversarea de sub virful La Piriul Jneapanului (2.104 m) si trecerea prin Curmatura Afunda, cunoscuta si drept Curmatura Custurii (2.050 m), de unde parasim creasta in coborire, urmind sa urcam spre versantul vestic, prin serpentine repezi. Evitam astfel portiunea de creasta foarte accidentata, numita La Custuri, dintre virfurile Serpentinelor (2.120 m) si Custura.

Ultima portiune a traseului are un puternic caracter alpin, deoarece ne apropiem mult de linia de creasta, ajungind la 20 de metri sub culme. Ajungem in Curmatura Prelucilor (2.180 m), de unde, printr–un ocol, depasim doua virfuri si curind iesim in culme, fix in punctul cu cea mai frumoasa perspectiva din traseu. In fata noastra se inalta peretii muntilor Corabia si Ucea Mare, iar dincolo de ei putem ghici maretia Moldoveanului, ca un urias trapez. Coborind printre stinci si grohotisuri, ajungem pe malul lacului Podragu si, admirind peisajul sau privind corturile pestrite ale celor deja campati, ne indreptam spre cabana. Ochim din mers si un loc bun de cort, gindindu–ne la odihna bine–meritata, dar, mai ales, la traseul din ziua urmatoare.

Pentru a parcurge integral creasta Fagarasului este nevoie de o buna pregatire fizica si mai ales de timp. Putem opta insa doar pentru atingerea unui virf important, printr–un traseu precum cel descris anterior.

De la cabana Podragu (inchisa iarna), unde putem primi cazare si masa, incepem urcusul pieptis spre creasta principala. Daca plecam la primele ore ale diminetii, vom urca in umbra crestei, ajungind la lacurile de o deosebita frumusete, de deasupra cabanei. Treptat, poteca va lua infatisarea unei brine, apoi iesim printr–un horn pamintos in Saua Podragului, de unde privirea ne este incintata cu domoalele culmi sudice si o priveliste mareata asupra crestei principale a Fagarasului. De la cabana pina aici facem aproximativ o jumatate de ora, iar traseul este marcat cu triunghi rosu.

Din sa pornim cu ginduri marete catre est. Culmea principala este formata dintr–o suita nenumarata de urcusuri si coborisuri, care mai de care mai abrupte si mai frumoase, trecind astfel peste o multime de virfuri si sei, avind vaga impresia ca aceasta insiruire nu se mai termina, dar exclamind tot timpul si din tot sufletul: "Acesta este cel mai frumos loc posibil!".

Mergind pe creasta spre Moldoveanu (2.544 m), vom avea intotdeauna ca ultim hop Vistea Mare (2.527 m). Din acest virf, situat pe axul crestei principale, se desprinde catre sud o muchie lunga si ascutita, lunga de 421 m, care ne conduce pe vf. Moldoveanu. Ajunsi aici, nu putem decit sa admiram peisajul si sa ne gindim cu multumire la traseul parcurs, intrucit am ajuns pe cel mai inalt virf al Romaniei.

Creasta Fagarasului are peste 70 de kilometri si, cu toate ca exista temerari care incearca parcurgerea integrala a crestei intr–o singura zi, alergind, si cu un echipament minimal, bineinteles, consideram ca este pacat sa strabati aceste locuri in goana. Poate vei obtine un record si o anume recunoastere, dar muntele inseamna mai mult decit atit. Muntele inseamna o calatorie, un drum, nu neaparat o destinatie si un traseu facut intr–un anume timp. Frumusetea peisajelor troneaza de milenii, asa ca nu vom schimba cu nimic din maretia Fagarasului zburind din Plaiul Foii pina in Valea Marului. Nu consideram mai important un record de viteza in fata unei clipe de eternitate, dar frumusetea oamenilor vine din varietatea lor si, prin urmare, fiecare are dreptul sa–si aleaga calea.



Text si foto: Catalin Munteanu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona