Muzeul "Grigore Antipa" o lectie de civilizatie
Articol







Data de 17 septembrie 2011 a devenit una de referinta pentru lumea culturala a Bucurestiului, fiind ziua in care portile uneia dintre cele mai importante institutii, cu traditii vechi in ceea ce priveste activitatile educative, s–au redeschis in fata a mii de vizitatori. Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" este o institutie–fanion a cercetarii zoologice din Romania, situindu–se, in prezent, pe locul al cincilea in topul muzeelor de istorie naturala din Europa.



Potrivit directorului Dumitru Murariu, cu toate ca procesul de renovare a fost unul sinuos, obiectivul propus s–a dovedit a fi unul maret: alinierea la standardele europene, intr–o perioada in care tehnologia ultramoderna si–a pus amprenta asupra modului in care ne raportam la viata din secolul al XXI–lea. "Din cartea de impresii lasata vizitatorilor am primit multe mesaje care indicau faptul ca la Muzeul Antipa nu s–a facut nicio schimbare vreme de 100 de ani" isi incepe acesta discursul, pledind pentru o mai buna functionare a sa in slujba sprijinirii educatiei si, nu in ultimul rind, a potentialului turistic si cultural in rindul statelor civilizate.



In urma cu aproximativ trei luni, Muzeul "Antipa" si–a redeschis portile, dupa trei ani in care a fost in renovare. Numarul celor care viziteaza expozitia a suferit de pe urma acestei lungi perioade de absenta?

Muzeul a fost inchis in ideea de a se adapta la asteptarile vizitatorilor. Proiectul de renovare nu a fost simplu, mai ales ca vizitatorul se asteapta la o atmosfera de spectacol, dorindu–si sa acceseze mai multe informatii decit i se ofera pe panourile din expozitie. Din acest motiv, am introdus acele infotouch–uri, care permit imbogatirea cunostintelor asupra unui domeniu sau exponat vizat. Din fericire, interesul oamenilor se mentine crescut: zilnic vin foarte multi tineri, adulti, scolari si pensionari. In primele doua luni de la deschidere au fost aproape 160.000 de vizitatori, in comparatie cu perioada anterioara, cind aveam doar 80.000 pe an. Nu pot sa spun ca nu m–am confruntat cu diverse discutii in contradictoriu din partea celor care considerau ca nu trebuie schimbat nimic din ceea ce am primit de la insusi Grigore Antipa, la inceput de secol XX, fiind acuzati ca desfiintam valoarea inventiei doctorului Antipa.

Am reusit, pina la urma, sa gasim o solutie, pastrind in "noul muzeu" cinci dintre principalele diorame pe care le–a realizat acesta cu peste 100 de ani in urma (ele pot fi gasite la parterul muzeului, in forma lor originala).

In afara de schimbarea intregului mobilier, am adaugat diorame de mari dimensiuni care iti dau senzatia ca te afli in fata unei anumite bioregiuni, o alegere care s–a dovedit a fi inspirata. Am cautat sa pastram un echilibru intre conservatorismul muzeografului si dorinta publicului de a trai atmosfera de spectacol. In acest nou mediu se dezvolta si un interes al publicului fata de problemele omenirii, precum temele legate de schimbarile climatice, formele complexe de poluare chimica, efectele urbanizarii sau exploatarea nejustificata a resurselor naturale, facindu–l sa fie mai sensibil la ceea ce se intimpla in jurul sau. Vreau sa cred ca prin acest demers contribuim la ridicarea gradului de civilizare in societate.



Ce ne puteti spune despre turistii straini? A crescut numarul lor odata cu noua infatisare a muzeului?

Din pacate, numarul turistilor straini inca nu s–a redresat in comparatie cu cel de dinainte de 1989. Atunci erau multe grupuri de turisti veniti din Grecia, Bulgaria si din fosta Uniune Sovietica. Cu toate acestea, am ramas la nivelul de dinainte de revolutie in ceea ce priveste vizitatorii vest–europeni care ne trec pragul.

In sfirsit, putem spune ca Muzeul "Antipa" se inscrie printre cele mai moderne muzee din Europa. Confirmarea a venit recent, in luna noiembrie, atunci cind a avut loc un congres de zoologie in cadrul Bibliotecii Academiei Romane. Cei 26 de reprezentanti ai Olandei, Germaniei, Spaniei, Frantei, Ungariei, Bulgariei, Serbiei si ai altor state participante au apreciat, la modul sincer, noua expozitie a muzeului.



Ce tip de public viziteaza expozitia?

Inainte de 1989 predomina tineretul: elevi si studenti. Dupa redeschidere, am constatat prezenta intr–un numar foarte mare a adultilor si realizez ca exista o problema in cadrul scolilor, atunci cind vine vorba de organizarea de vizite la muzeu. De aceea ne gindim sa achizitionam un autocar pentru deplasarea elevilor de la scoala la muzeu prin intermediul protocoalelor pe care le vom incheia cu inspectoratele scolare si cu scolile.



Unitatile de invatamint dispun de laboratoare mult mai slab dotate

Ce impact psihologic a avut tehnologia de ultima ora? Din cite stim, au existat pareri pro si contra

Am citit multe mesaje pe pagina de internet a institutiei: unii s–au aratat speriati de initiativa noastra, spunind ca ei vor sa vada specii de vietuitoare, si nu plasme si proiectii A trebuit sa luam in calcul parerile lor si sa pastram atit atmosfera de spectacol, cit si mesajul initial. Insa, odata patrunsi in noua institutie, au ramas surprinsi: expozitia nu mai este una in sensul clasificarii zoologice de la simplu la complex, ci pe teme – la demisol exista expozitia cu fauna Romaniei pe criteriul bioregiunilor (alpina, continentala, panonica, stepica si pontica). In plus, exista si teme de actualitate, precum speciile disparute din fauna Romaniei sau specii alogene introduse, in mod voit sau nu, in fauna noastra.

La parter exista o prezentare a faunei, tinind cont de marile regiuni geografice (vietuitoarele din marile reci si calde), cele terestre fiind prezentate tinind cont de marile regiuni biogeografice (neotropicala, neoartica, paleartica, etiopiana)

La etaj exista o tema cu uriasii marilor si oceanelor, pornind de la un schelet de balena de zece metri lungime, cu inotatoare lungi, si pina la prezentarea unui rechin mare. De asemenea, avem si un spatiu destinat fondatorului muzeului, Grigore Antipa, unde pot fi vazute principalele volume din operele sale, dar si o plasma cu viata si opera savantului, colectia de roci si minerale, urmata de prezentarea citorva meteoriti care fac trimitere la originea si evolutia planetei.



Vizita la "Antipa" poate fi privita si ca o fascinanta calatorie prin cele mai indepartate colturi ale lumii. Cit de important este acest aspect pentru tinerii care aleg sa isi petreaca citeva minute la muzeu?

Daca pentru adulti rolul principal al acestor institutii este de a contribui la ridicarea gradului de civilizare, in cazul copiilor ele contribuie la imbogatirea cunostintelor printr–o reprezentare mai eficienta a ceea ce studiaza la scoala. Unitatile de invatamint se straduiesc sa–i invete pe micuti, dar dispun de laboratoare mult mai slab dotate De altfel, au existat elevi care au afirmat ca, desi au venit sa viziteze muzeul impreuna cu clasa, au de gind sa vina si individual, pentru a petrece mai mult timp studiind exponatele care ii intereseaza in mod deosebit.

In plus, chiar linga muzeu este o scoala si nu de putine ori elevii prefera ca, dupa ore, sa–si petreaca timpul in muzeu in loc sa se duca in alta parte, intr–un mediu mult mai putin educativ. In definitiv, asa se poate explica si revenirea acestora atunci cind devin maturi: ei isi amintesc ca acolo au vazut lucruri care nici nu–si inchipuiau ca exista pe planeta.



Este Muzeul "Antipa" parte dintr–un parteneriat cu Ministerul Educatiei Nationale? Ce programe educationale ofera

institutia pe care o conduceti?

Din pacate, nu exista o forma oficiala de relatie cu inspectoratele si cu Ministerul Educatiei. Pina acum, totul a ramas la initiativa scolilor, care au invatat sa dea un simplu telefon si sa isi programeze vizitele, pentru a se evita asteptarea la cozi. In acest sens, avem programari chiar pina in luna aprilie 2012.

Sectia de relatii publice/marketing si programe educationale are in plan, pentru anul viitor, reluarea legaturilor cu scolile, pornind de la inspectoratele scolare de sector si pina la cele municipale, in ideea de a exista o relatie oficializata. In prezent, avem un modul de activitati pe diverse teme destinate copiilor in vederea dezvoltarii imaginatiei lor. Chiar recent am avut si o activitate intitulata Antipa, in spatele usilor inchise, prin care specialistii nostri le aratau celor interesati cum se realizeaza produsul finit al unui exponat: cum se jupoaie o pasare, cum se creeaza corpul artificial, cum se monteaza ochii, taxidermistii avind grija sa dea si o pozitie dinamica a vietuitoarelor. Desi programele noastre sint tot mai diversificate, din pacate nu dispunem de suficient spatiu pentru a da curs tuturor cerintelor de inscriere si de participare la aceste ateliere.



Ca unitate economica, muzeul isi poate sustine singur cheltuielile curente de intretinere sau are nevoie de subventii de la stat?

In mod oficial, acesta figureaza in structura Ministerului Culturii si Patrimoniului National, ca institutie cu autofinantare si completare de la buget. Probabil ca acum vor fi suficiente sume de bani ca sa acopere nevoile stricte de intretinere si de salarizare. Daca pina la redeschiderea muzeului eram neplatitori de TVA, acum figuram ca institutie platitoare de TVA, datorita faptului ca depasim un anumit nivel de incasari. Si in tarile dezvoltate institutiile de cultura sint subventionate. De pilda, am avut ocazia sa vizitez muzeul din Pittsburg (Pennsylvania) care, in afara de fondurile primite de la guvernul federal, mai dispunea si de fondul guvernului statului Pennsylvania, plus sase milionari care sponsorizau institutia in cauza. In tarile dezvoltate, situatia institutiilor de cultura este mult mai fericita decit la noi, dar aceasta nu ne impiedica sa speram si noi la vremuri mai bune si la faptul ca cei aflati in topul milionarilor din Romania isi vor dori sa isi lege numele de acest muzeu. Ar fi bine ca acesti oameni sa inceapa sa se mai gindeasca si la partea spirituala, nu doar la marirea conturilor personale. Exista situatii in care avem oferte de colectii ale unor milionari, care, desi sint valoroase, nu le putem achizitiona din lipsa de bani.



Un exercitiu de imaginatie... Cum vedeti "noul muzeu" peste zece ani?

Cu siguranta, vor mai fi schimbari. La sfirsit de secol XX, am fost invitat la institutiile–surori din tara, sa imi spun parerea referitor la evolutia muzeelor in secolul al XXI–lea. Pe atunci eram in perioada cind aparusera computerele si aparatele de fotografiat digitale. Am spus atunci ca, daca in secolul al XX–lea, programele erau stabilite de muzee si vizitatorii nu aveau decit sa le accepte ca atare, in secolul urmator va trebui sa avem un dialog deschis intre institutie si vizitator, avind o mai mare raspundere a cerintelor acestuia. Iata–ne deci ajunsi in secolul al XXI–lea, dispunind de aceste infotouch–uri, de plasma si domuri de proiectii. Deductia logica este ca, in viitor, civilizatia va recurge la mijloace tehnologice mult mai avansate la care noi va trebui sa ne adaptam. Imi amintesc de vremea studentiei mele, prin anii 60, cind era mare lucru sa poti utiliza microscopul optic pentru a vedea niste parameci. Dupa vreo 15 ani am avut acces la microscopul electronic, care mareste structurile infime de foarte multe ori Era ceva de senzatie, pina cind am asistat la aparitia biologiei moleculare si secventializarea ADN–ului. Acum nu se mai vorbeste de biodiversitate la modul general, ci de diversitatea ADN–ului, fie ca este

la om, la soarece sau la pasare



Mirabela Gucea
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona