C.A. Eberle, 1895 Din Romania in Indonezia o expeditie de vinatoare in Sumatra estica, la sfirsitul secolului al XIX–lea
Articol

In anul 1897 a fost publicata la Bucuresti, Stabilimentul Grafic I. V. Socec, cartea Intimplari de vinat si voiaj in Sumatra Estica, scrisa de C. A. Eberle. Cu 94 de pagini si 12 planse fotografice, cartea consemneaza insemnarile autorului cu privire la o expeditie de vinatoare in Sumatra indoneziana, la sfirsitul secolului al XIX–lea.



Lucrarea poate fi structurata pe trei segmente: calatoria, din Romania spre Sumatra, a autorului, insotit de un prieten; expeditiile si actiunile de vinatoare in jungla din preajma unor sate si orase din Sumatra; calatoria de intoarcere in Romania. La finalul cartii, este prezentat un tabel cu traseul si distantele parcurse, apreciate la 26.000 de kilometri, in perioada 15 noiembrie 1895 2 martie 1896. Autorul impresioneaza chiar si in zilele noastre, prin prezentarea si descrierea, deosebit de documentata, a tot ceea ce a insemnat aceasta expeditie: traseu, mijloacele de deplasare, fauna si flora, locuitorii acelor meleaguri, cu modul lor de viata, obiceiuri, traditii.

Calatoria spre Sumatra s–a desfasurat in perioada 15 noiembrie – 22 decembrie 1895 si debuteaza cu plecarea autorului, cu trenul, din Zimnicea spre Bucuresti, unde i s–a alaturat prietenul sau K., si s–a facut pe urmatorul traseu: Bucuresti Constanta, cu trenul; Constanta Istanbul, cu vaporul (Meteor); Istanbul Alexandria, cu un vapor egiptean (El Kahira); Alexandria Cairo si Cairo Suez, cu trenul; Suez Aden Colombo (in Ceylon) Singapore, cu un vapor englez (Sachsen); Singapore Belawan, in Sumatra, tot cu un vapor englez (Hebe); Belawan Medan (capitala Sumatrei estice), cu trenul. Intreg traseul este descris deosebit de documentat, atit din punct de vedere geografic, cit si al vietii locuitorilor din zonele strabatute, al obiectivelor vizitate in escalele facute. A urmat o perioada de citeva zile (intre 22 si 25 decembrie 1895), la Medan, in care s–au efectuat pregatirile pentru expeditiile de vinatoare; sint descrise orasul, locuitorii si viata acestora, traditiile. Perioada propriu–zisa a vinatorii a fost intre 26 decembrie 1895 si 21 ianuarie 1896. S–au facut diferite expeditii de vinatoare in mai multe zone din jungla, de regula in preajma unor asezari locuite de bastinasi si a unor plantatii, detinute de reprezentanti ai locului sau straini; este data si lungimea, insumata, a acestor calatorii,

312 km. Au fost vinati elefanti, tigri, leoparzi, rinoceri, cerbi, boi salbatici, porci salbatici, crocodili, maimute, diferite specii de pasari. Pe tot traseul expeditiilor de vinatoare sint descrise atit fauna si flora, cit si locuitorii bastinasi ai zonelor respective modul de viata, ocupatiile, starea de sanatate si bolile specifice, armele pe care le foloseau, tehnici de vinatoare a diferitelor animale, obiceiuri, ritualuri si traditii; este semnalat canibalismul, prezent mai ales cu ocazia unor ritualuri. Observatii pertinente, pentru intreaga insula a Sumatrei, se fac de catre autor pe linie economica agricola.

Calatoria de intoarcere s–a facut in perioada 22 ianuarie 2 martie 1896. Desi durata este apropiata celei de venire, la intoarcere, numarul escalelor si mai ales numarul de zile ale acestora au fost mult mai mari. Calatoria de la Belawan la Penang s–a facut cu un vapor chinez (Horkwei). De la Penang la Colombo, cu un vapor englez (Keiser I Hind), ce venea din Australia; pe timpul escalei la Colombo, care a durat trei zile, au fost vizitate muzeul, biblioteca, tirguri si parcuri, iar la Kandy, fosta resedinta regala si gradina botanica; la Kandy, au avut surpriza sa afle ca managerul hotelului la care s–au cazat cunostea Bucurestiul, intrucit locuise acolo pe timpul Razboiului ruso–romano–turc din 1877–1878. De la Colombo au plecat tot cu un vapor englez (Perramata), prin Aden, pina la Ismailia. De la Ismailia la Cairo si apoi pina la Alexandria au calatorit cu trenul; pe timpul escalei de la Cairo (doua zile), au vizitat bazarul, diferite moschei si monumente, mormintele califilor, piramidele. De la Alexandria la Triest, prin Brindisi, au calatorit cu un vapor austriac (Semiramis). De la Triest, cei doi prieteni s–au despartit: K. a plecat direct spre Bucuresti, prin Budapesta; C. A. Eberle a plecat la Graz (unde a stat opt zile), apoi, urmind itinerarul Budapesta Virciorova Rosiori de Vede Alexandria, a ajuns la Zimnicea, la data de 2 martie 1896. Incheiem aceasta scurta prezentare a cartii lui C. A. Eberle cu mentiunea ca, la Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti, se afla exemplare zoologice vinate in aceasta expeditie.



Dumitru Stavarache
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona