Povesti de peste vara
Articol













Cum altfel sa treaca o vara insorita, daca nu cu evenimente frumoase, racoroase si de sezon! Stim cu totii ca vara e cel mai propice moment pentru manifestari de toate tipurile, mai ales in aer liber. Ne–am hotarat sa va vorbim despre o parte dintre ele, cu gandul ca in urmatoarele vacante o sa aveti in vedere propunerile noastre.



Filme bune, intr–un oras de poveste

Ca in fiecare an, Clujul a gazduit Transilvania International Film Festival, intre 1 si 10 iunie, ajungand astfel la a unsprezecea editie. Cunoscut ca un eveniment efervescent, si anul acesta TIFF a reusit sa adune mii de oameni pasionati de film si cultura. Pentru a o sustine ca si capitala europeana a tineretului din 2015, Festivalul International de Film Transilvania si–a dus la capat obiectivele fara cusur. Arta cinematografica si originalitatea au fost la ele acasa, organizatorii demonstrand inca o data ca acest eveniment este un festival plin de imaginatie, din care organizatorii au reusit sa faca un eveniment cultural de tinuta.

Cu o gala si o ceremonie de inceput, TIFF si–a facut intrarea destul de fastuos in lumea evenimentelor. Inca din luna mai, festivalul a fost promovat printr–un teasing tare dragut, ce te convingea sa redescoperi Clujul prin intermediul unor locuri tipice, de toti stiute. Ascultati linistea pe strada Potaissa, treceti pe la varzarie, mancati un covrig de la simigerie sau faceti o plimbare cu barca pe lac. Toate aceste lucruri simple fac TIFF–ul mai frumos.

Zece zile de film, in care regizorii si actorii s–au luat la bataie cu ceilalti competitori, incercand sa puna in valoare tot ce au mai bun de aratat. 241 de filme din 46 de tari au fost proiectate la Cluj Napoca, cu ajutorul a nu mai putin de 492 de voluntari de toate varstele. Trofeul Transilvania a plecat anul acesta in Norvegia, pentru filmul Oslo, 31 august, considerat a fi cel mai bun din concurs.

Intre 13–17 iunie, TIFF Sibiu a adunat si el zeci de mii de oameni care au urmarit proiectiile din Piata Mare, dar si in celelalte doua noi locatii de anul acesta: Cetatea Cisnadioara si Muzeul in Aer Liber din Dumbrava Sibiului. Astfel, publicul a gustat deliciul filmelor fara doar si poate, peliculele de anul acesta legand arta cinematografica cu muzica, fotografia sau pictura.

Dar a sosit timpul sa ajungem si in Capitala. TIFF a ajuns si la Bucuresti in perioada 15– 21 iunie, retrospectiva filmelor de la festival adunand si aici destui spectatori. Si pentru ca proiectul Caravana Filmelor TIFF s–a bucurat de un real succes si la editiile precedente, anul acesta se va desfasura in perioada 13 iulie–6 septembrie si va ajunge in noua orase ale tarii: Constanta (13–15 iulie), Mangalia (20–22 iulie), Sibiu (27–29 iulie), Cluj (3–5 august), Iasi (10–12 august), Brasov (24–26 august), Bistrita (28–30 august), Oradea (31 august – 2 septembrie), Timisoara (4–6 septembrie). Si uite asa a fost sarbatorit filmul si pus la loc de cinste si anul acesta la TIFF, adunand invitati si jurnalisti de peste hotare, care au remarcat inca o data frumusetea Clujului si entuziasmul care a planat deasupra evenimentului, neasteptat de firesc, atat din partea organizatorilor, cat si din partea publicului spectator.



Intalniri bucovinene la ceas de sarbatoare

In fiecare an, bucovinenii din toate colturile lumii se intalnesc sa petreaca la un festival organizat special pentru o asemenea ocazie si desfasurat, pe rand, in cinci tari: Polonia, Ucraina, Romania, Ungaria si Slovacia. La Campulung Moldovenesc, anul acesta aproximativ 300 de invitati din strainatate au fost prezenti in perioada 19– 22 iulie. Pe langa tarile implicate in proiect, am avut musafiri si din Germania, Serbia sau Bosnia si Hertegovina. Pe parcursul a patru zile, participantii si publicul s–a bucurat de un regal al folclorului, fiind singurul festival de o asemenea amploare.

Prima zi a deschis usile festivalului cu un workshop legat de Bucovina, o expozitie de fotografie si parada portului popular. A doua zi a aparut in peisaj o expozitie culinara de toata frumusetea, iar ziua s–a incheiat grandios cu o seara bucovineana si un bal al gospodarilor, la care toata suflarea s–a imbracat in costume populare si a dansat pana in zori.

Sambata a fost ziua dedicata etniilor, fiind prezentat folclorul maghiar, cel polonez, ucrainean, slovac si tiganesc, pentru a demonstra inca o data faptul ca Bucovina poate reprezenta un model de convietuire a diferitelor comunitati. Ultima zi s–a incheiat cu finala concursului Comori de Suflet Romanesc, concurs desfasurat pentru a stimula grupurile folclorice locale, prezente din diferite colturi ale Bucovinei, chiar daca vremea a fost ploioasa.

Ajuns la a 22–a editie, Festivalul International de Folclor "Intalniri bucovinene" reuneste in fiecare an oamenii de care are nevoie pentru a forma un tot unitar, ce aminteste de Bucovina de altadata. Chiar si asa, prin intermediul stranepotilor acelor comunitati inchegate de acum multi ani in urma, lucrurile par sa evolueze intr–o directie favorabila, care nu ne lasa sa uitam cine suntem cu adevarat si care ne sunt radacinile, indiferent de plaiurile pe care am ajuns sa traim.



Targ de doua tari la Fundata

Pe un taram de vis, undeva in varful muntilor, la Fundata, in judetul Brasov, inca de acum vreo 40 de ani, vara, se petrece cu sarg la "Targul de doua tari". Pentru ca se afla pe muchia muntelui, intre Bran si Rucar, la Fundata e recunoscuta Nedeia Muntilor. Si pentru cine nu e familiarizat cu termenul, "nedeia" este chiar o petrecere campeneasca populara, cu prilejul unei sarbatori sau a unui hram. La Fundata, de ani de zile, Nedeia Muntilor se organizeaza in preajma sarbatorii Sfantului Ilie, aducatorul ploilor pe timp de vara si, implicit, al belsugului in materie de recolta. Sarbatoarea a inceput si anul acesta, asa cum se si cuvine, cu joc. Copii in straie de sarbatoare i–au indemnat si pe cei mai in varsta sa se prinda in hora nedeii, pentru ca nu e vorba de orice fel de dans. Dupa cum spuneam, nedeia reprezinta o petrecere specifica acestor zone de munte, la care, pe vremuri, se adunau localitatile de pe o parte si alta a muntelui. Tocmai de aceea si denumirea de "targ de doua tari", avand in vedere ca aici jocul e si din Ardeal, dar si din Muntenia.

Pe langa jocurile traditionale si voia buna adusa de formatiile folclorice care au urcat pe scena, nu puteau sa lipseasca din peisajul traditional bucatele de soi, specifice unei astfel de zone de munte, din care turistii si localnicii s–au infruptat cu mare pofta. Branza in coaja de brad, pastrama si bulzul au fost doar cateva dintre felurile de mancare puse pe masa pentru ospatul musafirilor.

Si totusi, cu toate ca Festivalul Nedeia Muntilor are loc de multi ani la Fundata, aceasta sarbatoare este urmasa Santiliei, sarbatoare ce se tinea odata, demult, pe muntele cu acelasi nume si in preajma sarbatorii Sfantul Ilie. Iar batranii satului inca isi mai amintesc povestile bunicilor lor, care spuneau ca pe platoul de sus se intalneau candva oamenii din cinci judete si schimbau marfurile intre ei, asa explicandu–se si denumirea de targ.

Pe 21 si 22 iulie, cei din Fundata si din imprejurimi si–au adus aminte de traditiile locale si de cum erau odata petrecerile pe varful muntelui. Ingredientele care au garantat succesul au fost, cu siguranta, voia buna, cantecele populare, bucatele traditionale, dar si aerul proaspat de munte. Pentru ca, am uitat sa va spun, Fundata este localitatea situata la cea mai mare altitudine in Romania: 1304 metri.



Hora pe pamant cu dor

De mai bine de 40 de ani, la Borsa, in munti, in luna august a fiecarui an, se intinde hora mare intre trei judete: Bistrita, Maramures si Suceava. Pentru ca este o sarbatoare cu traditie, care reuneste trei zone etnografice deosebite, este clar ca peisajul natural este intregit de componenta umana, care vitalizeaza taramul binecuvantat de Dumnezeu. Si daca vorbim despre Ardeal si Moldova, Maramures si Bucovina, nu putem uita si de credinta oamenilor de pe locurile mai sus–numite. Tocmai de aceea, pana si Hora de la Prislop incepe in fiecare an cu o binecuvantare primita prin intermediul unei slujbe oficiate de dimineata pe locul unde, mai tarziu, ardelenii si bucovinenii se prind in hora si nu se lasa pana seara de voia buna care ii cuprinde. Si nici nu are cum sa fie altfel, cand mesterii populari isi aduc lucraturile migaloase ca sa–i surprinda si sa–i ademeneasca pe tinerii, care, poate, vor incerca sa preia din indemanarea strabunilor si vor fura meserie. E pacat sa se intample altfel si sa risipim ce avem mai de pret ca popor, spun de fiecare data mesterii prezenti la targuri.

Si asa am ajuns la a 44–a editie in anul 2012, care va avea loc pe 19 august. Vor fi din nou calareti, chiuituri, porturi populare colorate, mancare buna si oameni fericiti. Nu doar pentru ca bucatele sunt alese, ci pentru ca bucuria vine dinlauntrul celor care stiu ce inseamna traditie si folclor. Si pentru ca, asa cum spune si strigatura, "Horile, horile–mi plac/ Horile–n pamant ma bag."



Cavaleri in duel si domnite in pas de dans

Inca din anul 1992, Sighisoara se imbraca in straie de sarbatoare cand vine vara. Festivalul Sighisoara Medievala, organizat intre 20 si 22 iulie, incearca sa readuca in prim–plan atmosfera timpurilor medievale. Pe stradutele inguste ale orasului cavalerii s–au duelat, domnitele au pasit gratios la parada costumelor, iar menestrelii au incantat publicul cu acorduri de epoca.

Artistii au expus din nou in Turnul Fierarilor, iar spectatorii au fost indemnati si anul acesta sa se implice in diferite activitati. Intre zidurile cetatii, festivalul se desfasoara de la sine. Totul curge in mod natural, ca si cand masina timpului ar fi fost adusa in fiecare vara la Sighisoara.

Prima zi a fost dedicata diferitelor ordine cavaleresti, a doua a combinat muzica, expozitia de arta si conferintele, iar ultima zi a incercat sa ia cate putin din toate. Locurile au fost dintre cele mai diverse, actiunile festivalului mutandu–se tot timpul, pentru a oferi ocazia turistilor sa guste din fiecare obiectiv al Sighisoarei.

Nu au lipsit conferintele pe teme culturale, avand in vedere diversitatea etnica de care dispune zona. Trei zile in care organizatorii, participantii si spectatorii s–au simtit ca intr–un basm. Si asta se intampla in fiecare an la Sighisoara, acolo unde retragerea simbolica la inchiderea evenimentului se realizeaza cu torte si faclii, iar juramintele de aparare a cetatii rasuna intre zidurile inalte.

Romania este, indiferent de puncte cardinale sau locuri de pe harta, o tara in care se intampla multe lucruri frumoase. Folclor, arta, traditie, specific local, cultura medievala, diversitate etnica; toate acestea fac dintr–o vara petrecuta in Romania o vacanta de neuitat. Prezenta la toate manifestarile este imposibila, dar alegerea macar a uneia dintre destinatii este obligatorie. Numai asa poti redescoperi Romania, esenta identitatii sale.



Firuta Slevoaca



Dansul clatitelor

Festivalul Clatitelor de la Moneasa, care a avut loc pe 4 si 5 august, a implinit anul acesta 12 ani de existenta, ocazie cu care a primit totodata un nou nume: Parada clatitelor. Inca de sambata dimineata, pe aleea principala a hotelului Parc, care in urma cu 12 ani era "km 0" al acestui eveniment, au inceput sa se aseze de o parte si de alta zeci de standuri de clatite de la reprezentanti ai societatilor economice din statiune, pana la cei ai presei aradene. Totodata, unii primari din judetul Arad incercau sa prepare clatite si sa–si surprinda oaspetii cu cea mai mare si mai dulce dintre ele.

Alaturi, pe aleea din statiune, s–au instalat si iscusitii mesteri populari din judetele Arad, Bihor si Hunedoara. Pe la pranz, traditii culturale de pe aceste meleaguri precum tesaturi traditionale in culori specifice, obiecte de olarit de diferite marimi si forme, obiecte din impletituri, sculpturi din lemn, aranjamente florale traditionale au fost prezentate turistilor care au ajuns in statiunea Moneasa.

Deschiderea oficiala a evenimentului a avut loc sambata la ora 11, pe platoul hotelului Parc, in prezenta a mii de vizitatori care au urmarit apoi concursurile de facut clatite si de miss, asezonate cu grupurile folclorice din zona – Buteni, Chisindia, Seleus, Siria – care au inviorat atmosfera.

Sambata seara, turistii au fost invitati la dans de membrii trupei de muzica usoara Six Martini, pe scena in aer liber a Teatrului de vara din statiune, unde a avut loc si vestita Parada a clatitelor flambate, la care au asistat sute de spectatori.

Daca sambata a fost incalzirea, duminica evenimentele marca Parada clatitelor au continuat cu fast, prin spectacolul folcloric care a inceput de la ora 15. Alaturi de nume cunoscute ale scenei folclorice aradene au concertat membrii ansamblului "Transilvania" din Baia Mare, solistii Ana Hosu, Titus Hese, Ana Maria Cordos si invitatul special Tinu Veresezan. Clatitele, vremea excelenta, muzica, spectacolele si paradele modei par a fi doar cateva dintre ingredientele perfecte pe care ultima editie a Festivalului Parada clatitelor a oferit–o miilor de turisti din statiunea balneo–climaterica Moneasa.



dr. Radu Blaga – CRRT Arad – coordonator judetean



Nota redactiei:

In caz ca ati ratat festivalul, nu putem decat sa va recomandam sa dati musai o fuga anul viitor, la poalele muntilor Codru Moma, pentru un festin dulce pe cinste, deja devenit un trademark al Aradului si organizat de Consiliul Judetean Arad, Centrul Cultural Judetean Arad, Primaria comunei Moneasa si Statiunea Moneasa.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona