Turismul comunitar, subiect de studiu stiintific
Articol







In aceasta primavara s–au adunat la Bucuresti, sositi din toate colturile lumii, specialisti si practicieni, ca sa discute in termeni stiintificit despre cea mai promitatoare si mai inteligenta forma de turism; turismul responsabil, care va contura viitorul nu doar al industriei ospitalitatii, dar mai ales al comunitatilor mici.



Organizat de Fundatia Amfiteatru si Academia Romana, Forumul International pentru Turismul Responsabil este o continuare a demersului initiat in 2012 prin lansarea Programului "Amfiteatrul pentru Turismul Responsabil". Acesta isi propune atragerea reprezentantilor din domeniul turismului, dar si din domeniile conexe, in scopul realizarii, pentru prima oara in Romania, a unei platforme de afirmare a contributiilor stiintifice si de prezentare a bunelor practici in domeniul turismului responsabil. Este un concept generos, care schimba fundamental rolurile si sintagmele din acest domeniu: turismul se redefineste ca industrie a ospitalitatii si a calatoriilor, destinatia turistica descrie mai degraba experiente decat locuri.



Totul pleaca de la tezaurul de valori culturale şi traditii al oricarei comunitati rurale, intr–un mediu natural curat, si care poate atrage calatorii incitati sa descopere oameni, obiceiuri si locuri noi, experimentand traiul de zi cu zi al locuitorilor. Conditia este ca oaspetele, prin prezenta lui, sa nu modifice in vreun fel viata gazdelor şi sa protejeze cadrul biologic al zonei. Altfel spus, sa fie responsabil. Iar daca tinem cont ca, in diversitatea etnografica şi geografica a Romaniei, niciun loc nu seamana cu altul, inseamna ca avem, prin sutele de destinatii autentice şi unice, o incredibila şansa de a ne pune in valoare in circuitul turistic international.



Dar pentru asta este nevoie de constiinte vizionare, capabile sa poata schimba mentalitatile invechite si sa mobilizeze resorturile interioare ale oamenilor satelor, sa–i invete cum se pot ajuta singuri si cum pot profita de bogatia ascunsa din viata lor. Aceşti lideri vin, invariabil, din societatea civila, ONG–uri preocupate in egala masura de evolutia sociala, economica, dar şi de protectia mediului şi a valorilor culturale autohtone.



Un astfel de ONG, Fundatia Amfiteatru, organizatorul forumului, i–a adunat la Bucureşti pe reprezentanti ai actorilor principali implicati in turism şi in programele de dezvoltare regionala: autoritati publice, centrale şi locale, membri ai societatii civile, asociatii patronale şi profesionale, antreprenori, specialişti din tara şi din strainatate. "Doua dimensiuni sunt de luat in considerare: expertiza si atitudinea militanta, ca axe principale ale turismului responsabil. Trebuie folosita aceasta abordare, pentru ca militantismul se adreseaza comunitatii", a fost concluzia raportului stiintific al forumului, ce urmeaza a fi depus, sub forma unui memorandum, pe masa guvernului. Exemplele de bune practici prezentate in timpul congresului, alaturi de lucrarile teoretice, de conceptualizare, au confirmat ca se poate. Desigur, s–au mentionat şi dificultatile de fond şi de forma cu care se confrunta antreprenorul, dar şi solutiile ad–hoc inovative, care fac de multe ori diferenta intre un proiect de succes şi un eşec.



S–a discutat, de asemenea, mult pe tema cadrului cultural şi al mentalitatii locuitorilor din comunitatile rurale, din perspectiva antropologica şi sociala. Cazurile de bune practici au acoperit toata tara. Ȋncepand cu deja celebrul Viscri, prezentat de carismatica doamna Caroline Fernolend, model replicat de altfel la Tarnava Mare, printr–o dezvoltare progresiva a acestuia intr–o regiune mai larga, din aproape in aproape. "Intinderea sitului pe trei judete şi opt comune a facut posibila diseminarea informatiei şi o mai facila colaborare cu autoritatile, care, in perspectiva unei experiente de succes deja vizibile, au reactionat pozitiv şi in timp mai scurt", ne–a declarat Cristi Gherghicescu, presedintele Fundatiei ADEPT.



S–a vorbit şi despre reintrarea turismului montan in formele de turism de masa de weekend, corelata cu motivarea comunitatilor locale montane pentru intretinerea refugiilor şi a turiştilor pentru folosirea exclusiva a serviciilor oferite de cabane. Este de luat in considerare promovarea externa a turismului montan din Romania, sub forma schiului de tura (iarna) si a drumetiilor sau biking (vara), cu insertii de obiective culturale, ca produse turistice unice, nerepetabile.



Cat despre turismul romanesc montan, s–a recomandat renuntarea la ideea de promovare a Romaniei turistice prin destinatii de iarna cu schi de partie, produse ce nu pot intra in competitia europeana. L–am ascultat pe Ivan Patzaichin vorbind cu insufletire despre proiectele sale de turism responsabil din Delta Dunarii, acel "acasa" caruia, atunci cand nu i–a mai putut aduce medalii, i–a dedicat toata energia şi timpul sau, ca sa ii reinvie traditiile, valorile locale şi, prin ele, sa il promoveze ca destinatie turistica "verde". si lucrurile se intampla. Ȋn cadrul programelor dezvoltate de Centrul de EcoTurism Romania–Crisan si al proiectului ROWmania, este promovata o forma de turism ecologic, in care salupele (poluante) sunt inlocuite cu canotci, iar localnicii au siguranta ca turistul adus in fata portilor lor este unul responsabil.



S–a insistat de altfel, la Forum, si pe nevoia de strategii de promovare a atitudinii responsabile a calatorului, pentru prezervarea mediului. Societatea civila trebuie sa deruleze campanii sociale de educare in masa, incepand cu primele niveluri de invatamant, pentru sustinerea asociatiilor ecologice in proiectele lor, pe principiul ca un elev care a strans o data gunoaiele din padure va fi un turist responsabil toata viata.



Concluziile forumului s–au extras de la sine: turismul responsabil reprezinta una dintre cele mai importante parghii de reagregare sociala şi culturala a comunitatilor mici din Romania, de ridicare a nivelului lor economic, odata cu restituirea valorilor traditional–culturale si prezervarea mediului, atat in plan strict local, cat si intr–un areal mai larg, regional. Cazurile de succes arata ca investitia majora este cea umana, iar atitudinea militanta si perseverenta a societatii civile, care a sprijinit direct comunitatile in a–si dezvolta spiritul antreprenorial, este confirmarea ca astfel de "bune practici" sunt garantat replicabile, pe tot teritoriul tarii.



Corina Anghel
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona