Intoarcerea la radacini
Articol






Candva se spunea ca Romania ar putea trai doar din agricultura şi turism. Acum se poate spune ca, scos "de vremuri rele" din circuitul agricol, satul romanesc mai are o ultima reduta: turismul. Viscri este prima batalie caştigata.



Un proverb tibetan spune ca orice calatorie este o reintoarcere catre radacini. Cu bagare de seama pentru tot ce redescoperim ca ne defineşte ca fiinte: legatura cu satul primordial, in spatiul sau natural şi cultural. De la inuiti la lipovenii Deltei noastre şi de la aborigenii australieni pana la şvabii banateni, toti au moştenit datini şi obiceiuri, spre a nu uita radacinile sacre ale locului, pentru a pastra intacte şi a transmite mai departe, nealterate, modelul cultural şi mediul natural. In comunitatile mici, acolo unde turismul de masa, invaziv, inca nu a patruns, oamenii nu cunosc decat un cuvant pentru cel care le trece pragul: oaspete. Un oaspete care işi respecta gazda şi comunitatea din care aceasta face parte, impartaşind experiente unice in autenticitatea lor. Este acea forma de turism numit responsabil, prin care se creeaza un mediu de locuit mai frumos şi mai sanatos şi care ofera, la randul sau, locuri de vizitat frumoase şi sanatoase.



Pe harta Romaniei turistice primul jalon a fost pus in urma cu 12 ani, prin initiativa Fundatiei "Mihai Eminescu Trust", la Viscri, un fost sat sasesc din mijlocul Ardealului, care, prin turism, a intrat in patrimoniul UNESCO. Modelul, replicat deja şi in alte sate din zona, a pornit de la ideea ca prin frumusete şi pitoresc, prin diversitatea de relief şi culturala, orice mica localitate din Romania are un remarcabil potential turistic, ce aşteapta sa fie conştientizat şi, mai ales, valorificat. Viscri face parte din programul "Satul de sine statator – drumul spre turismul responsabil in satele din Transilvania", cu peste 1.100 de proiecte derulate, timp de peste 12 ani, in 49 de sate şi şase oraşe din Transilvania, un model de dezvoltare rurala prin conservarea patrimoniului cultural. Pe langa o istorie veche de peste 800 de ani, "marturisita" nu doar de cetatea fortificata, dar mai ales de traditiile locului, cu inteligenta transformate in atractii turistice, viata satului Viscri are unicitate şi mister. Un popas pe aceste meleaguri inseamna a trai experienta vietii de la tara, in stil sasesc, cu bucataria tipica, in fermecatoare locuri de cazare amenajate in case istorice. Aici şi–a cumparat o casa şi ASR printul Charles de Wales al Marii Britanii, care, de altfel, s–a implicat activ in viata satului, nu doar prin promovarea lui. Acesta a ajutat comunitatea in proiectul de canalizare şi a primei statii de epurare a apei, ce foloseşte doar gravitatia şi este de doua ori mai ieftina decat una conventionala. Restaurat cu materiale naturale locale, satul arata şi functioneaza azi ca acum 100 de ani, cu mici ferme şi ateliere meşteşugareşti infloritoare, gazduind 1.200 de turişti pe an. Cifra–limita pentru un sat de 400 de locuitori, intrucat doar aşa se pastreaza un turism autentic, altfel localnicii nu şi–ar mai desfaşura normal munca. Iar truda lor inseamna 100% traditie. Aici s–au renascut meşteşugurile traditionale de zidar, restaurator sau tamplar restaurator, iar mica agricultura sustine activitatea turistica, supusa unor standarde respectate cu sfintenie in casele de oaspeti. Aici se foloseşte doar carne produsa de gazde, in gosopdaria lor, doar legume şi fructe cultivate in sat. Conservele din legume şi fructe se prepara in bucataria comunitara, cu respectarea aceloraşi norme ecologice. Strazile sunt pavate doar cu piatra de rau, podurile sunt facute exclusiv din lemn. Fiecare satean are cate ceva de oferit: plimbari cu carutele traditionale, la Carvunari, picnic la marginea padurii, la familia care face caramida, drumetii la stana, in satele vecine. Şi acolo sunt case de oaspeti şi meseriaşi, iar turiştii pot vedea cu ochii lor cum se lucreaza in fierarii, la cuptoarele de caramida şi tigla, in atelierele de dulgherie şi in cele de tesut. Dar legenda merge mai departe. AlmaVii, atestat documentar la 1289, se spune ca este un sat mai frumos decat Viscri şi ca exista o armonie cu totul aparte intre cetate, sat şi mediu. Ceva magic, dupa cum spun localnicii. Aici s–a infiintat primul centru de formare profesionala din mediul rural, unde cursurile sunt oferite gratuit satenilor, fiind sustinute de experti din tara şi strainatate, pentru formarea in meseriile traditionale. Dar mai exista in program şi o paleta larga de alte cursuri, intre care limbile straine se afla la mare cautare. Cu atatia turişti de peste hotare, este şi firesc.



Sunt de vizitat şi Malancravul, ce are cea mai mare comunitate de saşi şi care se mandreşte cu recent reconstruitul conac Apafi, dar şi Archita, un sat aflat in mijlocul unei imense "gradini" de plante medicinale. De altfel, Fundatia MET a creat un circuit, "Drumul verde al saxonilor", care strabate zona Tarnavelor, pornind de la cetatea medievala a Sighişoarei şi trecand prin cateva sate saseşti. Folosind modelul MET, Fundatia ADEPT a dezvoltat, la randul ei, la sud de Sighişoara, un sit agricol, pe a carui suprafata se afla opt comune cu 25.000 de locuitori. Aici, structura satului si a gospodariei in ziua de azi este similara cu structura satelor de pe Rinul Mijlociu si Moselle din secolul al XII–lea. S–a pornit de la un proiect de biodiversitate, "Tarnava mare", şi, din aproape in aproape, s–a ajuns la turismul comunitatilor rurale, activitate menita sa aduca localnicilor nu doar beneficii şi venituri, dar şi respectul de sine. Pentru ca motivatia de a construi ii vindeca de complexele provinciale, de cetateni de mana a doua, redandu–le demnitatea şi sentimentul de mandrie pentru noul lor statut de antreprenori.



Rareş Pop
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona