La vinat in codru des
Articol
Robert Raduta este presedintele unei asociatii de vinatoare. El afirma ca inainte de 90 bracona din placerea de a face ceva interzis, dar respinge ideea de braconaj in zilele noastre:
De-abia cind cunosti comportamentul vinatului, cind stii cite greutati intimpina in procurarea hranei, supravietuirii, reproducerii, atunci respectul fata de salbaticiune iti va influenta decizia de a impusca sau de a te abtine".- Ce reprezinta vinatoarea in Romnia?
- Pina anul trecut vinatoarea a avut doi gestionari": ROMSILVA si AGVPSR; acum au aparut si asociatiile private care au licitat si au luat in gestiune fondul. Cel de-al treilea ofertant a creat o concurenta benefica, pentru ca nu poti sa vinzi vinat daca nu ai surplus sau nu creezi conditii propice si pentru influentarea biotopului: hrana, apa, liniste, paza riguroasa. Asociatiile private trebuie sa respecte normele impuse de minister. Ele sint severe, dar utile. Toate aceste structuri private trebuie sa se afilieze. Daca in 1993, Ungaria realiza un beneficiu de pe urma vinatorii de circa 50 milioane dolari, Romnia nu realiza nici macar trei milioane.
- Ce inseamna a realiza" in vinatoare?
- A urmari nu numai profitul strict din impuscarea directa, ci infrastructura, serviciile, valorificarea optima a carnii. Pina in 1989, vinatoarea a fost interzisa in Romnia. Din cauza lui Ceausescu, n-a existat infrastructura in teritoriu. Atunci nu vina decit personalul silvic calificat si existau trei cabane adaptate cerintelor dictatorului.
- Este adevarat ca i se aducea vinatul in bataia pustii?
- Da. Pentru el se faceau pilnii la goane, iar gonacii erau in numar mare, la fel si amenajarile destinate lui. De aceea, acum trebuie sa reparam din mers, sa se instruiasca personal, sa se gospodareasca eficient vinatul existent. Dat fiind faptul ca pina in 1990
n-aveau cum sa existe daune provocate de vinat. Ca vinatul era interzis, iar statul controla totul. Existau citiva ingineri silvici specializati pe vinatoare, restul pazeau padurile si se ocupau de silvicultura.
- Cu toate acestea, strainii veneau la noi ca sa vineze.
- Erau priceputi in evaluarea trofeelor, dar nesatisfacuti de personalul care ii insotea. Acum au inceput sa revina, motivati de frumusetea cinegetica. Romnia are cea mai diversificata fauna din Europa, goanele la urs sint unice, la capra neagra primele zece trofee provin de la noi, mistret de 200 de kg se poate vina des, lupul si risul sint visele oricarui vinator, boncanitul cerbilor din Carpati constituie o aventura si o emotie unica. Strainii cunosc Romnia si vinatoarea mai bine decit multi autohtoni, datorita cartilor editate inca din 1930. Multi vin cu cartile in brate, le deschid, imi spun: As dori sa merg aici", si-mi indica o destinatie.
- Spre ce opteaza?
- Muntii Carpati pentru vinatul mare, malurile Dunarii si Delta pentru pasari.
- Vinatoarea sta la indemina oricui?
- La vinatoare nu vin oameni saraci. Cei care vin sint obisnuiti cu conditii si doresc confort. Sint zone in tara exceptionale din punct de vedere cinegetic, dar unde nu vrea sa mearga nimeni, din cauza lipsei de confort.
- Care sint aceste zone?
- Nominalizindu-le, le-as face un deserviciu celor care le gestioneaza si sper sa le includa in circuit.
- Se impun anumite restrictii?
- De exemplu, plecind la vinatoare de mistret, trebuie sa stii ca femela este aproape intotdeauna in virful cirdului, iar femela nu se vineaza. Exista trofee atipice care sint scoase. Exemplu: coarnele strimbe. Legea prevede ca n-ai voie sa impusti un cerb mai mic de zece ani, sau o ursoaica care are pui. Sint de asemenea specii care ar trebui repopulate la nivelul tarii. AGVPSR si ministerul ar trebui sa oblige in egala masura pe ROMSILVA si asociatiile private sa populeze cu fazan fondurile de vinatoare. Romnia are un habitat natural de 3500 de ursi. Sub" Ceausescu n-avea voie sa vineze nimeni ursi. S-au facut 7000, multi au fost ucisi de braconieri, dar ursii invadasera zonele populate. Publicul trebuie sa inteleaga ca natura nu mai poate face selectie, de aceea trebuie ajutat.
- Ce inseamna trofeul de vinatoare?
- In nici un caz un lucru comercial. Pentru fiecare, el este o amintire a momentului trait. Unii cumpara coarne de cerb ca sa faca nasturi, dar un strain care da usor 10.000 de marci pentru un cerb de zece kg n-ar da niciodata 1000 de marci doar pentru coarnele lui. Plateste cu 10.000 de marci trairea momentului. Dar atit.
- Ce vinati?
- N-am impuscat in ultimii zece ani un cerb sau un caprior. Mi se pare prea simplu. Nu cred ca avind armele performante de astazi este un superlativ sa impusti de la 100 de metri un animal cu aceeasi arma cu care poti ochi de la distanta o moneda de 100 lei. Departe de mine ideea de a descalifica pe vinatorii care se bucura de aceste reusite, deoarece acest lucru se realizeaza in baza unor norme foarte stricte de recoltare a vinatului.
- Permisul de vinatoare se obtine greu?
- In tari civilizate este mult mai greu sa ai permis de vinatoare, decit permis de conducere. Examenele sint riguroase si te fac mult mai bun vizavi de vinat si mult mai sever in raport cu propria persoana.
- Catre ce se indreapta optiunile strainilor in raport cu vinatoarea?
- Italienii se orienteaza catre pasari: rate, giste, prepelite, fazani. Nemtii, austriecii, spaniolii si elvetienii prefera vinatul mare: ursi, cerbi, lopatari, mistreti, lupi, capre neagre, capriori.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona