Monstrii nascuti din somnul ratiunii
Articol
Liliecii si-au mostenit faima proasta inca din evul mediu. Existenta lor nocturna, misterioasa, o fizionomie uneori machiavelica, inrudirea lor cu chiropterele din zonele tropicale, care au naravul de a-si agrementa dieta sugind pe sest singele unor animale, i-au pus pe lilieci in societatea dubioasa a vrajitoarelor, bufnitelor si duhurilor noptii. Dar cea mai raspindita imagine pentru public este, desigur, cea a liliacului-vampir, sluga a lui Dracula.
Pina la mitul modern al lui Dracula, liliecii au avut in Romnia o existenta lipsita de griji. Zona de interferente climatice si cu un relief variat, in Romnia s-au reunit specii boreale, temperate, mediteraneene, specii iubitoare de paduri, altele legate de pesteri. O natura relativ bine conservata si slaba chimizare din agricultura au facut ca mult timp tara noastra sa fie un paradis european al liliecilor. Cele mai multe dintre speciile europene au fost semnalate la noi. Un inventar facut in urma cu peste 40 de ani de cercetatori ai Institutului de Speologie inregistra chiar recordul european pentru o colonie de hibernare: 100.000 de lileci, in Pestera Sura Mare din Muntii Sebesului. Dar colonii de citeva mii erau semnalate si in multe alte pesteri. In general, poporul romn, mai ales oamenii simpli de la tara, a manifestat o sanatoasa toleranta fata de acest animal, poate din spirit crestin, poate si dintr-o milenara intelepciune ecologica.
In ultimii ani insa, unele grupuri de satanisti obisnuiesc sa sacrifice zeci si sute de lileci pe altarele lor din unele pesteri. Le dau foc cu benzina, ii zdrobesc cu ciocanul. Acte de vandalism infantile si lase, impotriva unor animale inofensive si complet lipsite de aparare, ce ne intorc la intunecatele timpuri ale evului mediu, cu vrajitoare arse pe rug si pisici negre spinzurate la miez de noapte. Dar cea mai mare problema pentru liliecii zilelor noastre este turismul in pesteri, mai ales in timpul iernii. Caci iarna, cind nu sint insecte, liliecii trec la starea de hibernare. Combustia lor metabolica devine, din flacara, o candela ce abia pilpiie pina in primavara, pe seama rezervelor acumulate in corp. Timp de milioane de ani pesterile ocolite de oameni si animale au fost cel mai sigur loc de hibernare pentru lilieci. Dar de cind exista lanterne, lampi Petzl, reflectoare si speoturisti, linistea multimilenara a coloniilor s-a intrerupt. Zgomotul, caldura, lumina, blitul fotografilor, ca sa nu mai vorbim de focul facut la gura pesterii, pot scoate liliecii din starea letargica. Colonia se imprastie, incearca sa caute un loc mai sigur, dar astfel resursele lor energetice se consuma si multi nu mai supravietuiesc iernii.
V-am spus toate acestea pentru ca multe dintre pesterile turistice din Romnia sint locuite de lilieci, vara sau numai iarna. Cu anumite precautii, liliecii si turistii nu sint incompatibili. Dimpotriva chiar.
Una dintre marile celebritati turistice americane, Pestera Carlsbad (peste un milion de vizitatori pe an), adaposteste si o colonie permanenta formata din sute de mii de lilieci. Zborul lor de seara constituie o mare atractie. La noi, desi Pestera Liliecilor de la Minastirea Bistrita este in prezent electrificata si vizitata, mai contine si acum colonii de hibernare.
Liliecii pot fi vazuti si in alte pesteri turistice, cum sint Pestera Ialomitei, Dimbovicioara, Polovragi, Muierilor. In sezonul care vine, ghizii acestor pesteri vor sti sa va spuna, printre alte legende si explicatii, si cite ceva despre rudele noastre zburatoare. Pe linga stalactite si stalagmite, multe dintre pesterile Carpatilor contin si podoaba vie a unora dintre cele mai curioase si complexe fiinte de pe Terra.
Semnalizarea cu panouri de informare a coloniilor, in vederea evitarii lor de catre grupurile de turisti, este o masura simpla si realizabila, perpetuind o convietuire pasnica ce tine de cind lumea.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona