Prin Valea Horoabei la Culmea Strunga
Articol
Patrundem atunci in intimitatea muntelui si, fara a ridica valul de mister ce-i acopera a doua fata, descoperim o lume in sine, deosebita, enigmatica. Perspectiva se schimba, se intrepatrunde: cuprindem dintr-o data intreg pamintul. Intrezarim sonoritati secrete, stari crepusculare, mijirea tuturor posibilitatilor. Cunoastem inaltimea si abisul. Scaldati intr-o ploaie de lumina, imbratisind limpezimile cerului sau razbind stihia dezlantuita, reverberatii din eter imbiba toti porii. Timpul se dilata; contemplam tot ce-a fost si va sa fie. Gindurile se destrama, ramine doar o liniste adinca. Fiinta acestei lumi incinta spiritul.
Pornim, asadar, din fata Complexului Turistic Pestera, situat pe cursul superior al Vaii Ialomita, la poalele Muntelui Cocora, urmarind spre sud-vest poteca marcata cu cruce albastra, spre cabana Padina.
La Complexul Turistic Pestera se poate ajunge folosind mijloacele de transport pe cablu de la Busteni - Babele - Pestera sau Sinaia - Cota 2000 si in continuare, per pedes, folosind una dintre cele doua magistrale turistice marcate cu banda rosie sau banda albastra. Se mai poate ajunge si cu ajutorul pneurilor, folosind soseaua modernizata Sinaia - Tirgoviste, pina la cabana Cuibul Dorului si de acolo, drumul auto nemodernizat, peste Muntele Dichiu, pe la cabanele Zanoaga si Bolboci sau per pedes, dinspre sud, de-a lungul Vaii Ialomitei, folosind marcajul cruce albastra.
Complexul Turistic Pestera este situat la altitudinea de 1610 m, dispune de 40 de locuri de cazare iarna si 200 vara, telefon 045/311.094.
Trecem pe linga rezervatia din Poiana Crucii si,
la numai cinci minute de mers, ne avintam catre dreapta, printre cladirile vechiului Schit Pestera, spre Cheile Pesterii, insotiti de susurul molcom al unui piriias. Pasii ne poarta peste lespezi mari de piatra si iata-ne ajunsi la apa Ialomitei, dincolo de care poteca se bifurca: o parte se indreapta spre sud, serpuind
de-a lungul Ialomitei, spre cabana Padina, iar o parte ne conduce spre vest la Schitul Pestera si Pestera Ialomitei. Spre nord, prin despicatura Cheilor Ursilor, zarim piciorul de munte al Obirsiei. Noi ne continuam drumul spre Padina pina in dreptul unui canton si de aici ne orientam spre vest, pentru a gasi poteca serpuitoare prin fineata din rezervatia Horoaba, spre firul Vaii Horoabele.
Lasam privirea sa rataceasca asupra peretilor ce par a inchide valea pe trei laturi. Pe masura ce inaintam pe poteca, fermecati de frumusetea locurilor, nici nu observam cind incepem sa urcam prin padurea de molid, in serpentine largi pina la baza unui turn de stinca, numit Turnul Seciului. Poteca nu mai este marcata, dar, bine batuta, este usor de observat.
De la Turnul Seciului ni se ofera doua posibilitati pentru a intra pe firul vaii: prin stinga Turnului, unde, daca avem noroc, putem admira echipele de cataratori veniti la antrenamente, iar daca nu, ne multumim urmarind cu privirea drumurile deschise pe verticala cenusie a stincilor de curajosii cuceritori ai inaltimilor, sau prin dreapta, prin despicatura ce desparte Turnul Seciului de Muntele Batrina. Alegerea acestei variante presupune folosirea unei cordeline peste o saritoare de trei-patru metri, dupa trecerea careia coborim spre stinga pentru a intilni prima varianta a potecii.
De aici, atenti la grohotisul ce ne fuge de sub picioare, ne apropiem tot mai mult de ingusta vale, prin care curge zgomotos apa Horoabei, atrasi de spectacolul unei cascade, unde adesea, in zilele cu soare, putem observa minunate curcubee. Dupa ce am traversat apa, incepem sa urcam sustinut pe malul drept al apei, ocolind cu grija blocurile mari de stinca ce ne bareaza din cind in cind calea. Numeroase si minunate cascade ne vor insoti cu zgomotul lor si ne vor racori cu vapori fini de apa. Dupa o jumatate de ora de mers de la parasirea potecii marcate, trecem printr-o fereastra si ajungem la un mic lac ce sclipeste dintr-un pocal de stinca.
Peisajul este feeric de nu-ti vine a parasi locul. Peretii sint smaltuiti cu flori. Ascensiunea pare a ne fi barata, dar, privind cu atentie spre versantul sting al vaii, observam in peretele de calcar citeva pitoane, ale caror inele ne vor ajuta sa iesim din impas. Nici nu am trecut bine de acest prag si, dupa alte 20 de minute de mers printre blocurile mari de stinca, sintem la baza unui horn de sapte-opt metri. Un brad uscat, pus de cineva in horn, ne va ajuta sa ajungem in partea sa superioara, dupa ce, in functie de indeminare, vom fi facut sau nu cite un dus racoritor. De aici, peretii se indeparteaza si valea se largeste. Sintem la limita inferioara a unui intins jnepenis. Cam la doua ore de mers de la Complexul Turistic Pestera, ajungem la un izvor ce reprezinta ultima sursa de apa in drumul nostru spre Culmea Strunga. Ne indreptam pasii spre vest, in serpentine largi. Sintem deja in golul alpin si privelistea devine din ce in ce mai cuprinzatoare. Dupa inca o ora de mers de la izvorul amintit, ne vom afla la altitudinea de 2168 m, in Virful Coltii Tapului. Aici, intilnim magistrala turistica marcata cu banda rosie ce vine de la Sinaia, prin saua Lapticii, cabana Padina, saua Strunga, Virful Omu, ca sa sfirseasca in apropiere de Bran. Pe aceasta portiune, dintre saua Strunga - Virful Omu - Virful Bucsoiul Mare - Poiana Pichetul Rosu, trecea odinioara granita dintre Tara Romneasca si Imperiul Austro-Ungar. Spre vest, in plan apropiat, zarim magurile impadurite ale Branului, dincolo de care se inalta maiestuos Piatra Craiului, ce se continua cu ultimele ramificatii estice ale Fagarasului. Spre sud se aliniaza o serie de virfuri, incepind cu Strunga Mare si Mica pina in Virful Lespezi. Spre est, in plan apropiat, se desfasoara mindra Vale a Ialomitei, dincolo de care urmarim cu privirea platoul Bucegilor intre Virful cu Dor si Virful Omu. Dincolo de Platoul Bucegilor, peste Valea Prahovei, zarim Piatra Mare si Muntii Baiului, peste care, dincolo de depresiunea Cheia, zarim Zaganul si Ciucasul. Spre nord, privirea ne este zagazuita de Virful Omu. Ne indreptam spre sud folosind marcajul banda rosie pina in saua Strunga, de unde incepem sa coborim spre est pina la cabana Padina, situata la 1525 m altitudine, la poalele Muntelui Colti.
Daca am avut cu noi si un aparat de fotografiat, am imortalizat icoane de natura, pe care le vom admira mereu.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona