Histria
Articol
In perioada greaca (sec. VII - I i.Hr.), orasul era format din doua unitati distincte (dupa un model urban cunoscut in lumea antica) - acropola si asezarea civila, fiecare inconjurate de cite un zid de incinta propriu, ce insumau o suprafata de aproape 35 ha. Dupa o distrugere violenta, catre sfirsitul sec. VI i.Hr., in plina perioada clasica, un nou zid de incinta reduce la jumatate suprafata orasului. In aceasta perioada, Histria cunoaste un regim democratic, aderarea la Liga Maritima Ateniana, comert intens si chiar moneda proprie. Incercarea primului val de sciti de a se stabili in sudul Dunarii, precum si razvratirile cetatilor pontice impotriva lui Lisimah aduc cetatii o noua distrugere, catre sfirsitul sec. IV i.Hr. Secolele urmatoare aduc atit refacerea orasului, cit si o noua inflorire, dar mai ales primele aliante cu unele capetenii ale getilor (Zalmodegikos, Rhemaxos). Secolul I i.Hr. aduce noi framintari si pericole externe: regele Pontului, Mithridates VI Eupator, il trimite la Histria pe unul dintre strategii sai, in anul 72 i.Hr. aduce primele armate romane care, sub comanda lui M. Terentius Varro Lucullus, scot coloniile vest-pontice de sub influenta lui Mithridate, iar citiva ani mai tirziu, regele geto-dac Burebista cuprinde cetatea sub stapinirea sa. O data cu moartea lui Burebista cetatea trece sub stapinire romana, incheindu-se astfel perioada de autonomie. Sub stapinirea romana, cetatea cunoaste o noua inflorire. Daca in perioada romana timpurie (sec. II - III d.Hr.) incinta inchidea o suprafata destul de mare, violentele atacuri carpo-gotice ce au dus la distrugerea totala a orasului obliga locuitorii sai din epoca romana tirzie (sec. IV - VII d.Hr.) la restringerea zonei urbane la doar 7 ha, la adapostul incintei vizibile astazi. Sapaturile arheologice, incepute inca din 1914, au scos la iveala, pe linga resturile incintelor mai sus amintite, o serie de monumente remarcabile, datind din diferite perioade din existenta cetatii. Pentru epoca greaca se remarca zona sacra, cu templul lui Zeus si templul Afroditei, precum si resturile de locuire de pe platoul pe care se afla asezarea civila. Din perioada romana imperiala (sec. II - III d.Hr.) dateaza edificiile termale ale orasului si reteaua stradala. Cele mai multe monumente apartin epocii romano-bizantine (sec. IV - VII d.Hr.) si ele se afla in interiorul cetatii tirzii: bazilici civile sau paleocrestine, piete publice, magazine, cartiere de locuinte cu caracter rezidential (domus) sau economic. De asemenea, sapaturile au oferit un bogat material arheologic, cea mai mare parte, fragmente arheologice remarcabile, fiind expusa in muzeul cetatii: sculpturi, reliefuri, materiale de constructie, inscriptii, ceramica (greceasca si romana), sticlarie, obiecte din metal.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona