Interviul acordat revistei Vacante si calatorii de presedintele Consiliului Judetean Dimbovita
Articol
Domnule Aurel Cucu, statutul de presedinte al Consiliului Judetean va confera drepturi aparte? Sigur ca statutul de presedinte al Consiliului Judetean iti confera drepturi aparte, prevazute chiar de lege, dar trebuie spus ca ofera totodata si responsabilitati, cel putin la fel de mari ca si drepturile si deloc putine. Detaliind doar la nivelul macro, principalele drepturi conferite unui presedinte de consiliu judetean sint conducerea operativa a acestuia intre sedintele ordinare (conduse tot de el), precum si exercitarea rolului de ordonator principal de credite, luind decizii in toate problemele ce vizeaza interesul institutiei. Care este problematica cu care va confruntati in judet? Problematica judetului este legata intim de insasi viata locuitorilor si, cu mici exceptii (unitatile industriale si agricultura), toate probleme legate de viata oamenilor, de la conditiile de la locurile si munca, echipare edilitar-gospodareasca, infrastructura, sanatate, invatamint, cultura, mediu, monumente istorice, administratie, stare civila, investitii, cadastru s.a., toate trec si prin filtrul gindirii si deciziei noastre. Poate parea putin ciudat, dar ca om cu pregatire tehnica, de constructor, recunosc administratiei publice statutul de stiinta si sint convins ca lucrurile merg bine numai acolo unde se coopereaza cu profesionisti. Iar cetatenii, oamenii de rind, iau primii contactul cu aceasta si simt cel mai bine priceperea sau nepriceperea administratorilor averii si banului public. La toate acestea se adauga desigur si elementele de interes local si, din acest punct de vedere, judetul Dimbovita nu duce lipsa de probleme, cum ar fi faptul ca este situat la intersectia drumurilor ce unesc principalele orase mari din judetele vecine: Bucuresti - capitala tarii, Brasov, Ploiesti si Pitesti. Mai adaugati faptul ca, pe un teritoriu mic, din care circa 35% este reprezentat de munti si paduri, traiesc aproape 600 de mii de locuitori (locul trei in tara ca densitate a populatiei) si aveti o schita a problematicii cu care se confrunta Consiliul Judetean Dimbovita si, desigur, presedintele sau. Prin programele Consiliului Judetean Dimbovita ati reusit sa obtineti finantari extreme? Acesta este unul din punctele tari ale strategiei noastre, in sensul ca este evident ca a te baza numai pe posibilitatile si resursele interne este o greseala. O alta eroare mostenita, dar corectata pe parcurs, este aceea ca nu erau pregatite de oameni specializati cererile si documentatiile de fundamentare a acestor finantari. In prezent am obtinut deja o serie de finantari vizind investitii social-culturale de infrastructura majoritar pe programul RICOP, sintem in faza finala, de ultime aprobari, cu o mare investitie legata de gospodarirea deseurilor menajere la nivelul intregului teritoriu si pregatim o alta la fel de mare vizind transformarea riului Ialomita - emisar pentru multe statii de epurare - intr-un riu curat, pe programul ISPA, finalizam aplicatia pe programul PHARE pentru realizarea unei artere de legatura intre valea Ialomitei, peste munti, cu debuseu in coridorul Rucar-Bran, la Moeciu de Sus, am definitivat o prima etapa in procesul de informatizare a administratiei, am reusit reabilitarea unor scoli si gradinite, refacerea unor lucrari calamitate de inundatii s.a. Trebuie spus ca afara de acest gen de finantari nerambursabile, am apelat si la unele credite rambursabile, din dorinta de a moderniza in principal infrastructura atit de la Banca Mondiala, cit si de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si nu ne vom sfii a o face si in continuare in limitele posibilului, pentru a nu impovara nici contribuabilul si a asigura o dezvoltare durabila. Care sint prioritatile dvs din multitudinea proiectelor si problemelor care trebuie rezolvate? V-am mai spus ca, prin formatiunea mea de constructor, am obisnuinta abordarii lucrurilor in ordine tehnologica, ca sa zic asa. Principiul este valabil si in administratie, astfel ca prioritatile mari sint legate de asigurarea conditiilor unei dezvoltari durabile si aici esentiale sint asigurarea conditiilor de munca si viata locuitorilor, si creare a unei infrastructuri solide, de aceea intreg efortul nostru financiar este concentrat in aceasta directie, indeplinind astfel si conditiile impuse de comunitatea europeana pentru a asigura cadrul integrarii tarii noastre. tinind cont de profilul revistei dvs, dar si de realitatile judetului, pot spune ca se considera dezvoltarea turismului dimbovitean ca una din pirghiile importante de relansare economica si, pe aceasta idee, am initiat si sustinut mai multe initiative si proiecte. In primul rind, ne preocupa realizarea unor accese rutiere lesnicioase in masiv si, pe aceasta idee, anul acesta vor incepe lucrarile la drumul rapid Bucuresti - Tirgoviste si vor continua cele deja incepute la modernizarea drumului interjudetean Moroeni - Moeciu de Sus, pentru care incercam obtinerea unei finantari externe. O idee interesanta, a carei oportunitate o studiem, este revitalizarea lucrarilor tunelului de cale ferata, inceput in anul 1914 intre Moroeni si Sinaia, de data ceasta in ideea folosirii sale rutiere, pentru a scurta cei 22 km de urcus si coboris la numai 6 km pe drum drept. Participarea noastra activa la definirea termenilor unor acte normative au condus la nominalizarea zonelor Padina, Pestera si Leaota in cadrul programului national Super-schi in Carpati, initiat de Ministerul Turismului si cel al Tineretului si Sportului, in prezent realizindu-se studiile urbanistice si cele de fezabilitate. Proiectul vizind realizarea unei statiuni ecoturistice in Leaota este agreat si de Grupul European de Interes Economic Danubius inregistrat la Camera de Comert, Industrie si Artizanat din Torino si va fi probabil vedeta Forumului Economic Romania - Italia, ce se va desfasura la Tirgoviste in perioada 13 - 17 septembrie 2002 cu participarea tuturor potentialilor investitori straini. Un element de mare interes vor fi cele 11 rezervatii stiintifice nominalizate intr-o lege organica, ce apartin Parcului natural Bucegi al carui sediu administrativ va fi in zona Pestera, centrul geografic al arealului, unde deja am demarat lucrarile pregatitoare. Judetul Dimbovita are o conotatie istorica deosebita. Cum va implicati pentru relansarea turismului cultural in zona? Multitudinea vestigiilor istorice ne asigura o afluenta de vizitatori importanta. De aceea preocuparea noastra se indreapta spre profilarea unor circuite tematice si in acest sens v-as exemplifica includerea monumentelor Tirgovistei, mai ales a celor ctitorite de Vlad tepes, in circuitul national Dracula, alaturi de Sighisoara, Bran si Bucuresti. Cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor s-a obtinut o finantare externa pentru palatul si curtea de la Potlogi, in intentia de a se realiza un circuit Constantin Brincoveanu, domn iluminist pe traseul ctitoriilor sale de la Mogosoaia, Potlogi, Tirgoviste si Doicesti. Nu sint de neglijat pelerinajele, ca forma de turism, Centrul ecumenic de la Vulcana-Bai si minastirile din jurul Tirgovistei oferind suficiente motive, unele dintre acestea, cum ar fi cele de la Dealu si Viforita, beneficiind de surse financiare pentru unele lucrari de restaurare si reparare, precum si de modernizarea cailor rutiere de acces si a parcarilor.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona