Dobrogea
Articol
"Nicaieri in alt colt al Romaniei, neamul nostru nu calca peste mai multe si mai dese morminte ca in Dobrogea. Dupa cucerirea Dobrogei de catre romani, getii si dacii au fost cu totii romanizati si astfel a luat nastere neamul romanesc. De aceea, se spune ca Dobrogea este unul din leaganele poporului roman".
Asa scria despre Dobrogea, inca de la Unirea din 1918, unul dintre cei mai statornici cercetatori ai ei, geograful Constantin Bratescu.
Inca din zorile istoriei, in Dobrogea s-au dezvoltat culturi materiale cu aceleasi pregnante caractere de unitate ca cele din Carpati, de la Dunare si pina la Nistru. Atunci cind s-au ivit primele licariri de viata stabila, comunitatile omenesti din Dobrogea s-au dezvoltat unitar de-o parte si de alta a Dunarii, pina la Marea Neagra, cu ramificatiile spre Varna si Burgas. Marturiile culturii Hamangia vin sa ateste nu doar simpla prezenta a omului in spatiul transdunarean, ci si reprezentative elemente ale spiritualitatii sale, exceptional transfigurate artistic. Reprezentative pentru aceasta cultura sint cele doua statuete de lut - Ginditorul si Femeie sezind, descoperite in 1956 la Cernavoda, iar fauritorii lor veniti din Anatolia, sint regasiti din punct de vedere al marturiilor arheologice in nu mai putin de 55 puncte hamangiene, dintre care 43 de asezari si sapte necropole.
Meleagurile dobrogene, cuprinse in acelasi orizont unitar, sint atestate si de elementele culturii Gumelnita, ale carei urme au fost descoperite la Mangalia, Limanu, Agigea, Costinesti, Navodari etc.
Amintim citeva dintre dovezile despre vietuirea si faptele stramosilor locuitori ai Dobrogei.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona