Rezervatii naturale
Articol
Masivul Cheia
Pe malul sting al vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste Masivul Cheia.
Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste circa 565 specii rare de flora.

Rezervatia Fintinita-Murfatlar
Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la un km sud de podgoria Murfatlar, pe partea stinga a soselei Constanta-Ostrov.
Incepind cu anul 1962, rezervatia este ocrotita de lege si adaposteste specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma, migdalul pitic, bujorul de stepa etc.
In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeanha, a carei arie de raspindire in tara noastra se limiteaza la citeva puncte din stepa Dobrogei, precum si numeroase specii floristice.

Dunele litorale de la Agigea
Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50 m de litoralul Marii Negre, rezervatia ocupa o suprafata de circa 25 ha.
Rezervatia ocroteste 120 de specii de plante, printre care se numara varza de nisip, circelul, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si castravetele de nisip.
Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip, ciucusoara de nisip etc.

Canarele de la Hirsova
In apropierea orasului Hirsova, pe malul Dunarii, linga ruinele vechiului castru roman Carsium, se afla Canarele de la Hirsova.
Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice.
Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepind cu anul 1867, astfel identificindu-se diferite specii de corali, spongieri etc.

Pesterile de la Gurile Dobrogei
In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei-Vistorna, se gaseste rezervatia care cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam.
Cea mai mare pestera din valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogata de fosile cuprinzind 39 de specii a fost descoperita in pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara.
Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci, precum si specii rare cum ar fi paianjenul, isopodul etc.

Punctul fosilier de la Aliman
Situata in Dobrogea de Sud, linga comuna Aliman, in valea Urluia, rezervatia ocupa o suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa.
Rezervatia are o mare valoare stiintifica, fiind declarata monument al naturii.

Punctul fosilier Seimenii Mari
Rezervatia este situata linga comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda si ocupa o suprafata de 0,50 ha.
Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzind circa 60 de specii, o suprafata de 0,60 ha din aceasta zona fiind ocrotita de lege.

Punctul fosilier Cernavoda
Situata in sudul Vaii Carasu linga Cernavoda, rezervatia ocupa o suprafata de 3 ha.
Punctul fosilier de la Cernavoda cuprinde o fauna fosila bogata, reprezentata de cele 72 de specii si a fost declarat monument al naturii.

Reciful de la Topalu
Intre Cernavoda si Hirsova, pe malul Dunarii, se gaseste la 3 km de comuna Topalu rezervatia reciful de la Topalu.
Ocupind o suprafata de 8 ha, rezervatia cuprinde un complex de calcare de virsta jurasica a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieni calcarosi etc.

Ginditorul de la Cernavoda
"Ginditorul" si perechea sa, grup plastic de teracota, a fost descoperit la Cernavoda intr-un mormint din necropola de inhumatie apartinind culturii Hamangia din neoliticul mijlociu de pe Dealul Sofia.
Prima dintre figuri reprezinta un barbat sezind cu coatele sprijinite pe genunchi, sustinindu-si capul cu palmele.
Atitudinea de concentrare si meditatie caracteristica este cu atit mai expresiv redata cu cit ansamblul corpului de barbat nud, stilizat in volume si planuri triunghiulare, constituie o compozitie perfect echilibrata si proportionata. Pe linga el, pozitia putin obisnuita, cu un picior intins si altul pliat, sezind pe pamint. Cele doua figuri sint atent modelate si asemanator stilizate. Ele ar putea reprezenta divinitatea-perechea mitica, ce asigura fecunditatea si fertilitatea.
Cultura Hamangia, de origine indepartat orientala (Mesopotamia, Ciclade), este caracteristica, in neoliticul mijlocu, adica acum 6000-6500 de ani pentru intreg teritoriul Dobrogei. In apropierea asezarilor erau cimitire importante, atit ca numar de morminte, cit si ca bogatie de inventar funerar, precum si doua asezari apartinind aceleiasi culturi au fost descoperite in anii 1954-1958, pe Dealul Sofia si in locul numit Coada Zavoiului. Dintre toate descoperirile de la Cernavoda, Ginditorul si perechea sa reprezinta una dintre descoperirile exceptionale ale arheologiei preistorice romanesti.

Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona