Hidrocentrala Dobresti
Articol
In fata voastra, apare Hidrocentrala Dobresti, a doua hidrocentrala ca vechime din tara, construita in anul 1936 si alimentata cu apa din lacul Scropoasa. Lasind in stinga impresionanta tabara "Vinatorul" Dobresti, poteca, recent marcata de A.T. Chindia cu vopsea fosforescenta, urca din ce in ce mai abrupt pe malul drept al Ialomitei, pe pantele muntelui Lespezi. Dupa aproximativ o ora, poteca traverseaza pe "Podul lui Baltag" si, urcind muntele Orzea, va conduce pe malurile lacului Scropoasa. Pentru a admira cele mai frumoase Chei ale Ialomitei, Cheile Orzei, evitati trecerea podului si urcati cu grija, tot pe partea dreapta a riului, pe o poteca, teoretic interzisa turistilor, dar practic folosita de personalul muncitor, pina la baza barajului de la Scropoasa. Cheile, inalte de zeci de metri si cu o latime care ajunge chiar la trei-patru metri, sint parcurse pe un podet fixat in peretii laterali ai Cheilor. Barajul lacului Scropoasa a fost construit in anul 1932, iar in spatele lui se intinde oglinda verzuie a unui minunat lac de acumulare. Pe un mic platou se afla cabana Scropoasa (1206 m), o oaza de liniste si ospitalitate. De la Dobresti pina aici, faceti doua ore de mers relativ relaxat.
Dar muntele va cheama: vuietul apei din desele cascade situate in Cheile Zanoaga Mare se aude de departe. Acestea sint cele mai lungi si cele mai largi Chei ale Ialomitei si sint deschise intre muntele Zanoaga (1788 m, dreapta) si o prelungire a muntelui Dichiul Mare (stinga). De mentionat ca pe versantii muntelui Zanoaga si pe platoul superior numit "Podul cu florile" este declarata Rezervatia Zanoaga (150 ha), cuprinzind vegetatie termofila (Iris dacica) sau conifere rare. Poteca trece de pe un mal pe altul, fiind bine intretinuta si reparata periodic de A.T. Chindia din Tirgoviste. Dupa un urcus brusc, iesiti intr-un bazinet format la varsarea piriului Oboare in Ialomita. Chiar la iesirea din Chei, in stinga, cum urcati, se deschide o poteca (cruce rosie, slab marcata) spre Saua Lucacila (o ora) - Bratei (trei ore) - Virful Leaota (sapte-opt ore). In continuare, puteti traversa Ialomita pentru a ajunge la cabana Zanoaga (recent refacuta si modernizata) sau puteti trece prin fosta "organizare de santier" pentru a ajunge la Cheile Zanoaga Mica. Ele sint mai putin cunoscute (chiar daca sint linga drumul auto), dar sint destul de interesante (latime cinci-sase metri, lungime 200 de metri), mai ales prin posibilele trasee de alpinism care se pot deschide aici. Exista variante in care aceste Chei se mai numesc Cheile Bacitei sau Cheile Baditei, dar fara a fi nici o explicatie suplimentara.
Iesiti in druml auto si ajungeti la vechea si cunoscuta Cabana Bolboci situata la 1450 m altitudine si gospodarita de inimosii Nina si Doru Nache. In fata cabanei se deschide barajul de anrocamente care adaposteste in spatele lui cei 13 milioane metri cubi de apa a lacului Bolboci, lac ce alimenteaza noua Hidrocentrala Scropoasa.
Cabana Bolboci este o intersectie de poteci sau drumuri importante ale masivului:
- cruce albastra - cea pe care o urmati;
- cruce galbena - care urca pe Nucet si ajunge la Cota 2000;
- cruce rosie - care leaga Bucegii de Leaota prin Valea Bratei;
- drumul auto Sinaia - Dichiu - Pestera;
- drumul auto Moroeni - Orzea - Pestera.
Din poiana Bolboci, puteti face un tur de orizont incepind din Saua Dichiu si continuind cu Oboarele-Nucet, Blana - Cocora - Obirsia - Gavanele.
Dupa ce mincati celebra "ciorba de perisoare" facuta de Nina, argintul viu al cabanei, va indreptati pe drumul auto spre Cheile Mari ale Tatarului, impresionant defileu mai ales cind "coada" lacului ajunge pina acolo.
Cheil sint taiate intre Coltii Tatarului (un picior abrupt care vine din Virful Tatarul - 1998 m) si o prelungire a muntelui Blana. In apropiere, pe Valea Tatarului se gasesc doua pesteri (Pesterea Ursului si Pestera Mare din Tatarul), care reprezinta cea mai inalta "statiune" paleolitica in care s-au descoperit urme ale activitatii omului de caverna. In Chei, se observa un mic tunel, sapat artificial, in vederea prospectarii rocilor pentru construirea unui eventual baraj in amonte de chei. Ialomita curge zgomotoasa avind debite mari mai tot timpul anului. Drumul auto trece printr-un bazinet deosebit de atractiv prin pitoreasca cabana unde sta personalul ce deserveste Pastravaria din Tatarul. Tot in zona este un izbuc cu un debit mare care indica speologilor ca zona inca mai trebuie cercetata.
Cu ochii pe fundul apei limpezi, va veti trezi in micile Chei ale Coteanului (numite uneori si Cheile Mici ale Tatarului), Chei deschise intre Piciorul Coteanului (dreapta) si Piciorul Laptici (stinga).
Dupa aproximativ cinci-sase ore de la Dobresti, iesiti in bazinetul Padina, o larga poiana inconjurata de munti, si ajungeti la una dintre cabanele din apropiere unde va puteti face planurile, savurind o bere rece:
- puteti poposi la vechea cabana Padina, aflata pe stinga potecii ce duce spre Grota Pestera;
- puteti poposi la noul complex "Diana", amplasat pe dreapta drumului care duce la hotel "Pestera";
- puteti monta cortul si dormi in susurul apei (dar si cu frica ursului...)
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona