Alba Iulia, capitala tuturor romanilor
Articol
"...calatorule, fii, asadar, binevenit in capitala de suflet a tuturor romanilor. Te asteapta vechile ziduri incarcate de istorie, Sala Unirii si monumentele orasului. Vei auzi dangatul clopotului reintregirii, orga Catedralei romano-catolice si vei vedea luminile orasului de dincoace si dincolo de istorie, care, din 1990, sarbatoreste cu intreaga tara ziua de 1 Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei..."Acesta este indemnul primarului urbei de la poalele Apusenilor, Mircea Hava, ca in lungile noastre calatorii sa ne abatem pasii spre capitala de suflet a romanilor - Alba Iulia.
"...Alba Iulia este o pilda graitoare, un exemplu si o dovada in mic a ceea ce este in mare o tara intreaga, o sinteza a istoriei poporului roman din vremuri stravechi si pina astazi...", spunea si Stefan Pascu.
Azi, ca si ieri, Alba Iulia este o vatra a spiritului crestin si patriotic romanesc, un popas emotionant pentru toti cei care vin sa se adape la marile noastre izvoare istorice.
La Alba Iulia veti descoperi un sentiment aparte, care face ca orasul sa fie cald si primitor. Pasind inapoi in timp si retraind bogata noastra istorie, veti intelege de ce Nicolae Iorga a numit acest loc "Cetatea visurilor noastre". Vestigiile istorice si frumusetea imprejurimilor evoca bogata mostenire care da orasului Alba Iulia o distinctie aparte. La Alba Iulia veti descoperi misterul fortaretei, maretia catedralelor si stralucirea cerului.
Cu o existenta bimilenara, Alba Iulia este un oras istoric, al monumentelor si al devenirii noastre de neam si tara, care a jucat un rol major in istoria romanilor. Asezat pe axul vechilor drumuri comerciale ale aurului si sarii, acest oras se identifica cu perimetrul format de riurile Ampoi si Sebes si crestele Muntilor Apuseni ce coboara domol spre Podisul Transilvaniei. Bogatele vestigii ale culturii materiale ce dateaza din neolitic, epoca bronzului, a fierului si pina tirziu in evul mediu, reprezinta dovezi ale continuitatii romanilor pe aceste meleaguri.
Geograful Ptolemaios reda inca de la mijlocul secolului al II-lea e.n. coordonatele Albei Iulia, in al sau Indreptar geografic.
Aici a fost cantonata Legiunea a XIII-a Gemina, intr-unul din marile castre de piatra. Romanii nou-veniti au fost alaturi de stramosii poporului roman, dacii, preluind vechiul toponim dacic Apoulon (cetate situata la Piatra Craivi, 20 km de Alba Iulia), viitorul Apulum roman.
De la castrul roman la cetatea medievala, decorata de imaginea lui Romulus si Remus la poarta Sf. Gheorghe si cu cea a Sfintului Mihail la cealalta poarta, situata spre apus, nu-i decit "un pas prin secole de istorie", spunea Wolfgang de Bethlen.
Continuitatea de locuire, asezarile si cimitirele, tezaurele monetare indica existenta unei lumi crestine legata tainic de Bizant si lumea apuseana, a unui important centru politic - Voievodatul de la Balgrad. Cetate episcopala si important centru politic, militar si ecleziastic al provinciei, Alba Iulia a atins una dintre culmile existentei sale in perioada 1542-1690, cind a fost capitala Principatului autonom al Transilvaniei si "resedinta crailor Ardealului", cum spunea Evlia Celebi. Domni si voievozi, muzicieni si pictori, ambasadori si carturari, ingineri si medici si-au dat intilnire de-a lungul istoriei in "orasul artelor frumoase".
De sub teascurile tipografiei de la Balgrad au aparut in perioada 1577-1702 peste 22 de tiparituri, "adevarate monumente de limba, credinta si traire romaneasca".
La 1 noiembrie 1599, Alba Iulia devine o data cu intrarea triumfala a principelui Mihai Viteazul capitala primei uniri politice a tuturor romanilor. Intrata dupa 1700 sub stapinire austriaca, cetatea cunoaste intre 1714 si 1738 prefaceri fundamentale, devenind un adevarat bastion militar si monument de arhitectura. Rascoala taraneasca condusa de Horea, Closca si Crisan, incheiata tragic pe Dealul Furcilor la 28 februarie 1785, confera orasului valoarea de simbol al luptelor pentru dreptate si libertate.
La 1 Decembrie 1918 a fost scrisa in cetatea neamului romanesc o pagina glorioasa a istoriei sale milenare. Aici, la Alba Iulia, pe Cimpul lui Horea, cei peste o suta de mii de romani au hotarit democratic si irevocabil Unirea Transilvaniei cu patria mama, realizind visul de veacuri a generatii intregi. Se incheia o etapa istorica marcata tot aici, la 15 octombrie 1922, prin incoronarea suveranilor Romaniei Mari, Regele Ferdinand I, intregitorul si regina Maria, in Catedrala Reintregirii Neamului.
Alba Iulia sintetizeaza in port, datini si obiceiuri, influentele venite din zona Muntilor Apuseni, Muresului si Sebesului, romanii convietuind in armonie cu celelalte etnii, care s-au asezat de-a lungul istoriei pe aceste meleaguri. Vinul renumitelor podgorii ale Albei, cintecele si doinele inspirate din folclorul autentic al vaii Muresului si Muntilor Apuseni, frumusetea portului, bunatatea si intelepciunea oamenilor, toate acestea fac din tinut o tara de legenda.
Multimea bisericilor din lemn sau piatra ilustreaza credinta locuitorilor Albei, care se roaga pentru mai bine in catedralele arhiepiscopale, ortodoxa sau romano-catolica, dar si in biserici evanghelice, reformate, in schituri si sinagogi, in climat de toleranta.
Veniti, asadar, la Alba Iulia! Aici puteti simti emotia vremurilor trecute, dar si a celor prezente.
Potentialul turistic este generat de impresionantele marturii ale trecutului bimilenar de monumente istorice, de arhitectura si arta de interes national si international, precum si de farmecul si pitorescul peisajului. Caci, daca spui Alba, spui Muntii Apuseni si tara Motilor, spui Valea Ariesului si Cheile Rimetilor sau Galbenei, ale Galdei sau Valisoarei si atitea altele. Daca spui Alba, nu poti opri gindul sa-ti zboare spre nestemata salba a minastirilor si schiturilor pe care le intilnesti la tot pasul prin vaile si cheile Muntilor Apuseni. Manastirea Rimet este una dintre ele, ctitorita in plina zona montana, intr-un peisaj fermecator, unde inaltimile incinta privirea, pina la Cheile Rimetului, dominate de virfurile Plesii si Prisecii. De aici, trasee turistice va vor conduce pasii spre Piatra Cetii, Cabana si Cheile Intregalde, Cabana Sloboda, la Ponorul de la Vinatoare sau la Pestera Huda lui Papara.
In vecinatatea comunei Lupsa, acolo unde Ariesul isi roteste apele in meandre, se afla vatra unui alt vechi asezamint monahal ortodox, ce dateaza din anul 1429, manastirea Lupsa.
In Depresiunea Trascaului se gasesc alte doua asezaminte monahale, ce vin sa intregeasca sirul celor de mai sus. Dar, in Alba, turismul are rezerve uriase, ce-si asteapta cu nerabdare, valorificarea.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona