Ceahlau, muntele imparat
Articol
"Daca ar fi intrat in basmele celor vechi, ar fi fost atit de vestit ca si Olimpul, Pindul sau Pelias. Este asezat in partile Neamtului, nu departe de izvorul Tazlaului, iar in mijlocul lui e acoperit de zapezi vesnice; pe virful lui insa nu se gaseste pic de nea, fiindca pare sa fie deasupra norilor de zapada. Din virful sau, care se inalta ca un turn, se pravale un piriu foarte limpede, ce se napusteste cu mare larma peste stinci abrupte... Drept in virf se vede o statuie straveche, nalta de cinci coti, nfatisind o batrina cu douazeci de mioare, din a carei parte fireasca curge intr-una un izvor. E anevoie de spus daca natura a vrut sa-si arate aici jocul sau daca statuia a fost lucrata de mina unui artist dibaci. Caci statuia nu sta pe nici o temelie, ci e crescuta si legata strins de celelalte stinci... "
Dimitrie Cantemir - "Descriptio Moldaviae"Frumos asezat in mijlocul Carpatilor Rasariteni, Ceahlaul este din stravechi timpuri un etalon al frumusetii si maretiei. Ocupind un spatiu restrins, el este impodobit de natura cu spectaculoase forme de relief sapate in stinca si este strabatut de ape ce cad in cascade. Primele insemnari despre acest masiv montan dateaza de peste 500 de ani, astazi numarindu-se peste 200 de lucrari referitoare la el. Prima poteca spre virful Toaca a fost amenajata de catre familia Cantacuzinilor in anul 1860, iar primul adapost turistic a fost construit in 1906, la Fintina Rece, de jurnalistul Gheorghe Panu.
Pe linga podoabele sale naturale, Ceahlaul poarta importante vestigii ale existentei umane inca din epoca primitiva. Astfel, obiectele de silex gasite in punctul "La Scaune", ruinele cetatii Palatul Cnejilor (datind din 1639), biserica din lemn de la Bistricioara (ctitorita in anul 1793), biserica manastirii Durau (ridicata in 1835) sint doar citeva exemple edificatoare in acest sens.
Ceahlaul este bine delimitat de muntii vecini prin vai largi si adinci. La est, Bistrita il separa de muntii Stinisoarei; la nord, Bistricioara il separa de muntii Bistritei; la sud, Bicazul il separa de muntii Tarcaului; iar la vest culoarul Pintic-Bistra reprezinta limita spre muntii Hasmasului. Intre aceste limite Ceahlaul ocupa o suprafata de aproximativ 290 kmp.
Prin altitudinea sa dominanta fata de muntii vecini, acest masiv ofera calatorului un larg orizont asupra Carpatilor Orientali, astfel ca de pe Virful Toaca sau de pe Ocolasul Mare, se zaresc toti muntii pina la Rarau, Calimani, Hasmas si chiar Podisul Moldovei.
Dantelaria de piatra a abrupturilor ce marginesc platoul superior al Ceahlaului ofera cel mai grandios spectacol natural din toti Carpatii Orientali.
Pozitionarea radiala a culmilor ajuta calatorul sa-i strabata potecile, iar existenta a numeroase "porti" usureaza accesul spre platoul superior al muntelui, situat la peste 1800 m altitudine, lung de aproximativ 6 km si lat de 1 km in partea sudica. Platoul Ceahlaului este dominat de citeva virfuri care se insiruie de la nord la sud astfel: Panaghia, Toaca, Lespezi, Bitca lui Ghedeon si Ocolasul Mare. Marginile acestui platou se termina brusc intr-o centura de abrupturi ruiniforme in care ploaia si vintul au detasat forme bizare ca: Turnul lui Budu, Turnurile Ocolasului Mare, Claia lui Miron, Caciula Dorobantului, Detunata. Pe latura estica a Ceahlaului intilnim un sir de turnuri de calcar, de forma unor bastioane, intre Ocolasul Mic si Izvorul Alb, cel mai masiv dintre ele fiind Piatra cu Apa. Aici intilnim o mica pestera, iar la obirsa Izvorului Alb sta Dochia cu legenda sa. Ajunsi aici calatorii cu siguranta isi vor indrepta pasii spre legendarele locuri ce au atras din vechime atitia pelerini: Cascada Durnitoarea, Caciula Dorobantului, Panaghia, Virful Toaca, Piatra Ciobanului, Detunata, Dochia, Turnul lui Budu, Turnurile Ocolasului Mare, Gardul Stinelor, Jgheabul lui Voda, Claia lui Miron, Piatra Sura, Piatra cu Apa, Piatra Lacrimata si Polita cu Crini.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona