Sarbatoarea Pitelor
Articol
Pe lumea asta exista o serie de lucruri bune, carora, indiferent ce le-ai face, tot bune ramin si indiferent cum le-ai privi, tot vesele iti par. Unul dintre ele este, fara indoiala, sarbatoarea pe care aromnii o numesc "a pitelor"Rotunde ca luna plina, putin mai groase de doua degete, cu foi subtiri si umplutura din belsug "pitele" sau "placintelele arminesti" ar face furori in orice patiserie din lume.
La fel de veche ca istoria aromnilor, reteta lor a fost pastrata cu sfintenie, fiind transmisa din generatie in generatie. Fie ca este vorba de aromnii din Grecia, din Republica Macedonia, Albania, Bulgaria, Iugoslavia sau Romnia, pita este nelipsita, adunind membrii familiei in jurul mesei si pe cei ai comunitatii la sarbatori. Placinta traditionala este cea cu brinza de oaie si foi din aluat nedospit. Este rotunda si, pentru a nu se sfarima, este taiata in felii generoase cu... foarfeca. Forma circulara i-a fost data de vechile cuptoare de lut in care placinta se cocea in tavi uriase de arama. Cit despre foarfeca, aceasta a fost aleasa pentru indiscutabila ei utilitate: taia perfect si nu zgiria tavile.
Pentru aromnce, cel mai bun prilej de a-si arata maiestria in prepararea placintelor a fost si ramine "Sarbatoarea pitelor". Celebrata de doua ori pe an: la urcarea oilor pe munte si la coborirea acestora pentru iernat, sarbatoarea aduna intregul sat intr-un loc anume stabilit.
Imbracate in straie de sarbatoare, tesute manual, femeile aduceau gustoasele pite cu brinza, stevie, urzica, praz sau dovlecel si iaurtul gras din lapte de oaie, fara de care servirea placintelor nu putea fi conceputa. Se intindeau mesele, se faceau urari, incepea muzica si apoi dansul care, din pricina costumelor, parea un virtej de culoare.
Portul aromnilor si, in special, al firserotelor presupune fstanea, o rochie din catifea cutata, peste care vine sigunea, un fel de vesta lunga de lina adunata la spate in pliuri multe. Poalele si pieptarul sigunei sint brodate cu matase viu colorata, la fel si gunela vestuta frumos impodobita, care completeaza costumul. La briu, femeile poarta o cingatoare lata, numita tizda, tesuta cu motive florale si avind o inchizatoare din argint masiv, careia i se spune ciuparachi.
Pe cap isi pun un batic de matase pe care il leaga cu un nod complicat intr-o parte, iar la git isi asaza salba stralucitoare cu "florii" sau cocosei de aur. Ceva mai simplu, portul barbatesc presupune o camasa lunga de bumbac, fara guler, cu nasturi la git si mineca lunga, pantaloni de lina strinsi pe picior numiti cioareci, o geamadana - vesta tesuta din lina peste care se asaza sigunea. Pe cap, barbatii poarta o caciula fara podoabe numita "festa". Straiele acestea bogate sint purtate la toate sarbatorile. In prima zi a Anului Nou cind, in fiecare casa, se face "pita cu semne". Este un soi de placinta cu ravase, numai ca in locul biletelelor de hirtie, in aluat sint puse un ban, o casuta facuta din scobitori si o cruce de lemn.
Cel care gaseste moneda va avea un an bogat, cel care descopera casuta va avea noroc de vite sanatoase, deoarece aceasta simbolizeaza grajdurile, iar cel care gaseste crucea va fi pazit de rele, crucea fiind un semn bun pentru toata familia sa.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona